Implementarea standardelor ISO, deși asociată cu costuri inițiale semnificative, aduce beneficii pe termen lung, cum ar fi îmbunătățirea eficienței operaționale, creșterea satisfacției clienților și accesul la noi piețe - totodată, vorbim de o dimensiune mai mică a riscului sancțiunilor pentru neconformare la nivel legislativ. Companiile care se gândesc la certificarea ISO trebuie să anticipeze cheltuieli pentru consultanță, formarea angajaților, dezvoltarea documentației și realizarea auditurilor, dar aceste investiții pot fi justificate prin avantajele tangibile pe care le oferă certificarea, cum ar fi reducerea riscurilor legale, creșterea competitivității ori expunerea favorabilă la nivel internațional. Citește articolul
Standardele ISO reprezintă norme internaționale care definesc bunele practici în managementul calității, protecția mediului și siguranța ocupațională, fiind esențiale pentru companii în vederea îmbunătățirii eficienței operaționale, creșterii satisfacției clienților și accesului pe piețele internaționale. Cele mai comune standarde ISO, precum ISO 9001, ISO 14001 și ISO 45001, contribuie la asigurarea calității produselor și serviciilor, gestionarea impactului asupra mediului și crearea unui mediu de lucru sigur. Implementarea acestor standarde aduce beneficii semnificative, inclusiv optimizarea proceselor interne, conformitatea legală și îmbunătățirea imaginii companiei, iar impactul acestora poate fi măsurat prin indicatori de performanță, audite și feedback de la clienți și angajați. Discutăm astăzi despre aceste standarde cu Rareș Nicorici - Golden Audit Consulting. Citește articolul
Regulile în funcție de care se calculează amenzile penale pentru persoanele juridice au fost schimbate recent prin lege. În acest context, specialiștii ne-au explicat cum se aplică regulile noi într-un caz concret - situația în care o companie este amendată penal pentru neplata dărilor cu reținere la sursă. Citește articolul
În domeniul construcțiilor, atât salariul minim brut diferențiat de 4.000 de lei, cât și, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare, aplicarea facilităților fiscale specifice sunt obligatorii pentru angajatori. Nici salariul, nici facilitățile nu sunt opționale, pentru a fi aplicate după bunul plac - astfel, o firmă nu poate refuza facilitățile fiscale pentru a acorda salarii sub 4.000 de lei. Citește articolul
Într-o formă sau alta, autoritățile sunt mereu cu ochii-n patru atunci când vine vorba de companii care înregistrează pierderi. De ce? De principiu, pentru că o firmă cu pierderi plătește la stat taxe și impozite mai mici decât una care este profitabilă. De altfel, situația firmelor cu pierderi a fost readusă recent în discuție, din perspectiva gradului de risc pe care-l prezintă, iar specialiștii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) au dat de înțeles că acestea sunt ținute sub observație de inspectori. Citește articolul
Ne apropiem de termenul unic temporar pentru declararea și plata impozitelor pe afacerile din 2022. În acest context, există contribuabili care se întreabă dacă pierd facilitățile fiscale pentru recapitalizare (OUG 153/2020) dacă ratează termenul din 26 iunie 2023? Conform specialiștilor, n-ar trebui să se anuleze bonificațiile. Citește articolul
În fiecare an, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se pronunță în numeroase cauze fiscale, majoritatea din domeniul TVA-ului. În acest context, o întrebare pe care și-o pun des contribuabilii este dacă deciziile respective sunt obligatorii și pentru Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Din păcate, răspunsul nu este așa de clar cum ne-am aștepta. Citește articolul
În contextul introducerii fiscalizării bacșișului pentru restaurante și baruri, se pune problema dacă și alte tipuri de afaceri în care se acordă bacșiș pot aplica benevol regulile. Răspunsul, pe scurt, este nu. Citește articolul
De la 1 ianuarie 2023, mai mulți comercianți și prestatori vor trebui să accepte plata cu cardul, însă obligația este valabilă chiar dacă clienții unei firme preferă să achite cu numerar? Iată ce răspunde un specialist: Citește articolul
Tinerii de până în 18 ani au dreptul să muncească doar 6 ore/zi, 30 de ore/săptămână, acesta fiind considerat programul full-time pe care îl pot avea, conform legislației muncii. Totuși, atunci când tânărul angajat pe vremea când era minor împlinește 18 ani contractul individual de muncă (CIM) al acestuia nu mai este unul cu normă întreagă, ci, prin orele ce se regăsesc în contract, devine unul cu normă parțială. În acest caz, cum trebuie procedat pentru ca respectivul CIM să devină unul cu normă întreagă? Este necesar acordul salariatul pentru modificarea programului de lucru sau este suficientă o decizie de modificare emisă de angajator? Iată răspunsul specialistul. Citește articolul