ACCES GRATUIT
Am ales jurnalismul dintr-un motiv simplu: iubesc să scriu. Și mai mult decât atât, iubesc să scriu despre oameni. E singura pasiune care nu mi-a fost niciodată contestată, nici de timp, nici de oboseală, nici de depresie. E parte din mine - constantă, loială, sinceră.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor, un subiect ce a stârnit și continuă să stârnească numeroase dezbateri în spațiul public și în mediul juridic, reprezintă, în esența sa, o formă de recunoaștere și valorizare a efortului intelectual susținut și a pregătirii profesionale de excepție. Privită dincolo de controversele generate de aplicarea sa uneori neunitară sau de plafonările succesive, această indemnizație poartă în sine un mesaj puternic: munca de înaltă calificare, bazată pe ani de studiu aprofundat și cercetare, merită și trebuie recompensată distinct.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Mituri și realități
În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Renunțarea la urmărirea penală este o „unealtă” a sistemului judiciar pentru a prioritiza resursele și a nu „bloca” justiția cu infracțiuni minore. Decizia procurorului se bazează pe criterii precum gravitatea faptei, urmările produse, atitudinea suspectului și a victimei, sau disproporția dintre cheltuielile procesuale și consecințele infracțiunii. Totuși, pentru victimele unor infracțiuni această soluție poate fi percepută ca un abandon din partea sistemului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dincolo de obligația completării și publicării declarațiilor de avere, care vizează oricum doar o parte dintre cei care își iau salariul de la stat, în România există o lege care prevede negru pe alb o obligație pe care majoritatea autorităților și instituțiilor statului pe care le veți căuta o încalcă de ani de zile: aceea de a asigura transparența tuturor salariilor, sporurilor și altor drepturi acordate pentru toate funcțiile din autoritate/instituție. O obligație față de care a existat, din 2017 până acum, o nepăsare generalizată, inclusiv la nivelul instituției care, chipurile, ar fi trebuit să amendeze încălcarea ei.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Poate ajută pe cineva
Dacă tot e vremea priorităților, îmi permit să vin și eu cu o sugestie. Cred că, sus, printre primele lucruri de gândit pe termen scurt, ar fi și o strategie practică, aplicabilă imediat, prin care forța de muncă și mediul economic din România să fie pregătite pentru evoluția AI din această perioadă. Cu rezultate în 6 luni, nu în 6 ani.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
1 Mai 2025
|
737
| Timp de citire: 3 min.
Pentru mulți dintre noi, 1 Mai înseamnă relaxare, grătare, miros de mici și timp liber – o pauză binevenită, însă sub stratul superficial al ideii unei zile libere pe lângă multe altele, se află o istorie densă și pe alocuri tragică, o luptă acerbă pentru demnitate și drepturi în câmpul muncii. 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii, născută din sacrificiul celor care au îndrăznit să viseze la condiții mai bune de lucru; moștenirea lor a modelat principiile ce guvernează legislația muncii pe care o avem astăzi, chiar dacă uneori uităm prețul plătit pentru ea. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înregistrând un record absolut la nivel de reacție, câțiva parlamentari au propus la final de ianuarie o modificare a Codului penal care ar sancționa mai dur persoanele care se urcă la volan după ce au consumat droguri sau alte substanțe psihoactive - atât de dur că am ajunge iar și iar în paradigma unor dosare penale deschise pentru situații absurde, precum din cauza consumului unor medicamente mai mult sau mai puțin uzuale, care nu afectează de fapt capacitatea de a conduce a pacienților. Propunerea legislativă în discuție reprezintă reacția ultra-rapidă la o decizie de lămurire pronunțată de Înalta Curte și se fundamentează, printre altele, pe creșterea semnificativă a consumului de droguri la noi în țară - cu toate acestea, ea nu explică sub nicio formă cum s-a ajuns la această creștere semnificativă, reglementarea din Codul penal ce se vrea modificată nefiind cu siguranță de vină. Retorica numeroaselor accidente cauzate de oameni drogați este, de asemenea, contrazisă de datele oficiale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Show-ul controalelor ANPC a suscitat numeroase reacții în ultimele săptămâni - sunt voci care critică „spectacolul filmat”, altele care-l aplaudă, rețelele de socializare sunt pline de clipuri care ne arată cât de bine mâncăm în oraș și în ce dughene se prepară burgerii pe care-i comandăm acasă, iar glumele nu au întârziat deloc să apară. Autoritatea a comunicat săptămâna asta că într-o lună de zile a aplicat amenzi totale de zeci de milioane de lei, ceea ce arată gravitatea faptelor constatate, informând totodată că cea mai mare parte dintre amenzi a fost deja achitată. Dincolo de realitatea supărătoare pe care ne-o arată aceste controale, pe care nu o neagă nici cel mai mare critic al
show-ului, un singur lucru mă deranjează: acela că realitatea amenzilor plătite nu e aceeași cu cea a amenzilor din procesele-verbale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În raportul anual publicat de Avocatul Poporului se arată că, în ciuda diferitelor progrese administrative, mulți români resimt o nemulțumire puternică legată de calitatea și coerența comunicării instituțiilor și autorităților publice, ceea ce influențează în mod direct gradul de încredere pe care oamenii îl mai au în acestea. Raportul menționează explicit că o parte însemnată a plângerilor și sesizărilor primite de Avocatul Poporului are în centru probleme generate de lipsa de transparență și de comunicare deficitară din partea autorităților statului. Această „reticență” a unor autorități de a se implica sau de a dialoga cu cetățenii creează impresia că drepturile și solicitările oamenilor nu sunt tratate cu seriozitate ori celeritate, ceea ce, firește nu face decât să alimenteze neîncrederea. Deschiderea către dialog și „destuparea” canalelor înfundate de comunicare cu oamenii nu costă nimic - nimic în afară de voință de la centru, desigur.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
Alin Popescu 
