Show-ul controalelor ANPC a suscitat numeroase reacții în ultimele săptămâni - sunt voci care critică „spectacolul filmat”, altele care-l aplaudă, rețelele de socializare sunt pline de clipuri care ne arată cât de bine mâncăm în oraș și în ce dughene se prepară burgerii pe care-i comandăm acasă, iar glumele nu au întârziat deloc să apară. Autoritatea a comunicat săptămâna asta că într-o lună de zile a aplicat amenzi totale de zeci de milioane de lei, ceea ce arată gravitatea faptelor constatate, informând totodată că cea mai mare parte dintre amenzi a fost deja achitată. Dincolo de realitatea supărătoare pe care ne-o arată aceste controale, pe care nu o neagă nici cel mai mare critic al show-ului, un singur lucru mă deranjează: acela că realitatea amenzilor plătite nu e aceeași cu cea a amenzilor din procesele-verbale. Citește articolul
În raportul anual publicat de Avocatul Poporului se arată că, în ciuda diferitelor progrese administrative, mulți români resimt o nemulțumire puternică legată de calitatea și coerența comunicării instituțiilor și autorităților publice, ceea ce influențează în mod direct gradul de încredere pe care oamenii îl mai au în acestea. Raportul menționează explicit că o parte însemnată a plângerilor și sesizărilor primite de Avocatul Poporului are în centru probleme generate de lipsa de transparență și de comunicare deficitară din partea autorităților statului. Această „reticență” a unor autorități de a se implica sau de a dialoga cu cetățenii creează impresia că drepturile și solicitările oamenilor nu sunt tratate cu seriozitate ori celeritate, ceea ce, firește nu face decât să alimenteze neîncrederea. Deschiderea către dialog și „destuparea” canalelor înfundate de comunicare cu oamenii nu costă nimic - nimic în afară de voință de la centru, desigur. Citește articolul
O serie de acte normative, cu un larg spectru de reglementare, ar putea facilita rezolvarea unei la fel de largi game de probleme, dacă ar îndeplini (măcar) două condiții. Prima ar fi aceea ca actele normative în sine să existe. A doua, ca ele să poată fi aplicate. Pentru aceasta, trebuie să. Citește articolul
Așteptările mele în privința noului an sunt mari, însă chiar dacă se prefigurează un an cu turbulențe pe piața muncii, cel puțin din punct de vedere fiscal, îmi doresc cinci lucruri de la 2025 și cred că predictibilitatea, securitatea socială, remunerarea corectă și un climat organizațional pozitiv pot transforma viitorul muncii și pot crea un mediu de lucru armonios și eficient:
Citește articolulSuntem departe de versurile Plugușorului, asta e cert: nici iarna grea, nici omătul mare și nici semnele bune ale anului nu se văd. 2025 vine cu provocări și incertitudini mari, la toate nivelurile. Nu știm dacă în mijlocul dificultății se află întotdeauna oportunitatea, dar ne construim optimismul pe lucrurile pe care știm să le facem bine. Citește articolul
Transformarea unor infractori / interlopi / anarhiști în mega-starurile societății are, ca efect popularizarea fără precedent a unei atitudini în care regulile, morala și interacțiunea de bun simț sunt înlocuite de altceva, mult mai nociv. Pentru că, dacă îți petreci vremea urmărind oameni care-ți explică mereu ce proști sunt cei care nu fură, vei vedea furtul ca pe o perspectivă de luat în seamă. Oare libertatea de expresie, în zilele noastre, mai e același lucru cu libertatea de expresie de acum 100 de ani? Am avut discuția asta pe Linkedin și mi se pare atât de interesantă, încât merită să o avem și aici. Citește articolul
Debutul Sistemului de garanție - returnare (SGR) s-a bucurat, cum rareori i se întâmplă unei inițiative guvernamentale de o asemenea anvergură, atât de bunăvoința opiniei publice, cât și de o decentă abținere de la comentarii nefavorabile din partea potențialilor critici, fie ei politicieni din alte tabere, specialiști ori presă. Explicația acestei primiri indulgente este facilă: la urma-urmei, SGR era o primă soluție propusă pentru rezolvarea unei vechi probleme, poluarea mediului cu ambalaje. Citește articolul
ITM Buzău a descoperit 190 de muncitori fără contracte de muncă pe șantierul Autostrăzii A7, lucrând pentru o firmă înființată în 2024. Sancțiunea? O amendă de 200.000 de lei – aceeași, indiferent dacă e vorba de 10 sau 190 de angajați „la negru”, căci legea nu prea face diferența între un mic „șmecher” cu 10 angajați și o firmă care încalcă flagrant legea cu 190. Protecția muncii într-un sector cu riscuri semnificative? Accidente de muncă? Detalii neimportante, aparent. Într-o notă și mai amuzantă, Ministerul Muncii declară situația „fără precedent”, de parcă n-ar fi mai văzut cazuri similare sau chiar mai grave în ultimii ani. Ce să facem, când statul e surprins, noi doar oftăm. Citește articolul
În relațiile de muncă sunt cel puțin șapte milioane de întâmplări care, într-un fel sau altul, pot deveni oricând o știre; pot fi trase peste șapte milioane de semnale de alarmă în privința modului în care se desfășoară relațiile de muncă și, cu siguranță, găsim tot atâtea motive pentru semnala la nivel jurnalistic neconformități, încălcări ale drepturilor fundamentale și ale celor mai elementare norme -- însă trebuie să o facem cu responsabilitate și cu gândul la consecințele unui astfel de demers pentru cei direct implicați; pentru că ei sunt, de fapt, cei mai vulnerabili. Citește articolul
Guvernul nu a avut tăria de a-și susține proiectul de modificare a legislației feroviare, pe care l-a retras după ce în presă au apărut luări de poziție referitoare la limitarea accesului bolnavilor contagioși în trenuri. În mod destul de stânjenitor, nici presa și nici Executivul nu au remarcat că motivul gâlcevii există, mot a mot, și în reglementarea aflată în vigoare în momentul de față. Citește articolul