ACCES GRATUIT
Se împlinește aproape o lună de la moartea Teodorei Marcu. Pentru cei care nu știu, Teodora era o tânără de doar 23 de ani, însărcinată cu al doilea copil, care a fost împușcată mortal de agresorul ei. În momentul tragediei, se afla alături de fetița sa. O crimă care a cutremurat o țară întreagă și care, cel puțin în aparență, a generat reacții. Dar ce s-a schimbat de atunci?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Gânduri pentru acasă
În ultimul an, am avut mereu sentimentul că e ceva ciudat în aer, liniștea aceea ciudată, ca înaintea unui scurtcircuit, deși societatea românească s-a porcăit mai presus decât în oricare alte vremuri. Și ideea asta mi-a adus aminte de ceva. Cea mai derutantă idee din Fundația lui Asimov nu e că imperiul se prăbușește, ci că face asta în timp ce pare stabil. Aparatele încă mai funcționează. Oamenii încă mai trăiesc bine. Universitățile încă mai predau. Avem tot ce ne trebuie, până într-o zi când... nimic nu mai merge.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
10 Iunie 2025
|
909
| Timp de citire: 4 min.
România se află într-un moment economic delicat, marcat de un deficit bugetar în creștere, o datorie publică alarmantă și întârzieri în reformele esențiale. Cea mai recentă analiză a Consiliului UE atrage atenția asupra riscurilor majore cu care se confruntă țara și conturează un avertisment clar: fără măsuri urgente și consistente, dezechilibrele actuale riscă să se adâncească și mai mult. Într-un limbaj sobru, dar lipsit de echivoc, instituțiile europene transmit că stabilitatea economică și socială depind, acum mai mult ca oricând, de voința reală de a schimba direcția.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Am ales jurnalismul dintr-un motiv simplu: iubesc să scriu. Și mai mult decât atât, iubesc să scriu despre oameni. E singura pasiune care nu mi-a fost niciodată contestată, nici de timp, nici de oboseală, nici de depresie. E parte din mine - constantă, loială, sinceră.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor, un subiect ce a stârnit și continuă să stârnească numeroase dezbateri în spațiul public și în mediul juridic, reprezintă, în esența sa, o formă de recunoaștere și valorizare a efortului intelectual susținut și a pregătirii profesionale de excepție. Privită dincolo de controversele generate de aplicarea sa uneori neunitară sau de plafonările succesive, această indemnizație poartă în sine un mesaj puternic: munca de înaltă calificare, bazată pe ani de studiu aprofundat și cercetare, merită și trebuie recompensată distinct.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Mituri și realități
În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Renunțarea la urmărirea penală este o „unealtă” a sistemului judiciar pentru a prioritiza resursele și a nu „bloca” justiția cu infracțiuni minore. Decizia procurorului se bazează pe criterii precum gravitatea faptei, urmările produse, atitudinea suspectului și a victimei, sau disproporția dintre cheltuielile procesuale și consecințele infracțiunii. Totuși, pentru victimele unor infracțiuni această soluție poate fi percepută ca un abandon din partea sistemului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dincolo de obligația completării și publicării declarațiilor de avere, care vizează oricum doar o parte dintre cei care își iau salariul de la stat, în România există o lege care prevede negru pe alb o obligație pe care majoritatea autorităților și instituțiilor statului pe care le veți căuta o încalcă de ani de zile: aceea de a asigura transparența tuturor salariilor, sporurilor și altor drepturi acordate pentru toate funcțiile din autoritate/instituție. O obligație față de care a existat, din 2017 până acum, o nepăsare generalizată, inclusiv la nivelul instituției care, chipurile, ar fi trebuit să amendeze încălcarea ei.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Poate ajută pe cineva
Dacă tot e vremea priorităților, îmi permit să vin și eu cu o sugestie. Cred că, sus, printre primele lucruri de gândit pe termen scurt, ar fi și o strategie practică, aplicabilă imediat, prin care forța de muncă și mediul economic din România să fie pregătite pentru evoluția AI din această perioadă. Cu rezultate în 6 luni, nu în 6 ani.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
1 Mai 2025
|
813
| Timp de citire: 3 min.
Pentru mulți dintre noi, 1 Mai înseamnă relaxare, grătare, miros de mici și timp liber – o pauză binevenită, însă sub stratul superficial al ideii unei zile libere pe lângă multe altele, se află o istorie densă și pe alocuri tragică, o luptă acerbă pentru demnitate și drepturi în câmpul muncii. 1 Mai este Ziua Internațională a Muncii, născută din sacrificiul celor care au îndrăznit să viseze la condiții mai bune de lucru; moștenirea lor a modelat principiile ce guvernează legislația muncii pe care o avem astăzi, chiar dacă uneori uităm prețul plătit pentru ea. Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Alin Popescu 
Simona Voiculescu 
