ACCES PREMIUM
Despre impactul noilor măsuri, asumate de guvern în fața Parlamentului, s-a scris mult și se va scrie mult în continuare. De pildă, creșterile de TVA sunt așteptate să provoace un nou puseu inflaționist, dar și potențiala creștere a consumului în luna iulie. Însă acest efect probabil nu va reflecta decât accelerarea consumului - achiziții care urmau să aibă loc mai spre toamnă (de exemplu, mașini sau electrocasnice) sunt grăbite pentru a evita scumpirile aduse de noile cote.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un moment în care statul caută soluții la criza bugetară, OUG 33/2025, care vizează restituirea unor sume plătite la Fondul de tranziție energetică, ratează șansa de a repara o nedreptate fiscală majoră. Deși Curtea Constituțională a României (CCR) a cerut clar o „recalibrare” a contribuției, menită a o reîncadra în limite în care să nu poată fi considerată confiscatorie, precum și un mecanism de restituire pentru toți cei afectați, Guvernul a ales o soluție parțială și confuză, de natură a crea efecte neconstituționale și inechități fiscale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Principalele măsuri fiscale și bugetare pe care Guvernul intenționează să le introducă în perioada următoare au fost incluse într-un proiect de lege pentru care Guvernul și-a asumat luni răspunderea în Parlament. Printre altele, este vorba de modificări privind TVA, impozitul pe dividende, impozitul pe cifra de afaceri a băncilor, taxele pentru jocuri de noroc și accizele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiect de ordin
Începând cu 2026, vehiculele destinate transportului de marfă care au o masă totală maximă autorizată (MTMA) de peste 3,5 tone (inclusiv cele mixte) vor fi supuse unei noi taxe - TollRo. Pentru a pune măsura în aplicare, Ministerul Transporturilor (MT) a pus recent în dezbatere publică un proiect de ordin care stabilește tarifele care vor fi plătite de transportatorii rutieri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Situația fiscal-bugetară a României a ajuns în punctul în care numeroasele probleme acumulate în ani de zile au generat o criză ce trebuie corectată urgent. Lipsa de predictibilitate alimentată de modificări legislative și fiscale frecvente și fără studii de impact, creșterea nesustenabilă a cheltuielilor publice, întârzierile foarte mari în modernizarea și dotarea cu tehnologie a administrației fiscale sunt doar câteva dintre cauzele care au generat inechitate fiscală în economie și de remunerare în sistemul public, colectare insuficientă a veniturilor statului și deficite tot mai mari, mai greu de finanțat și, implicit, o stare de nemulțumire a multor categorii sociale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dincolo de posibilele măsuri fiscale pe care ar putea să le ia viitorul Guvern dincolo de 1 iulie 2025, legislația în vigoare deja prevede unele noutăți care urmează să se aplice de la această dată. Inițial erau mai multe, dar Guvernul a intervenit asupra unora dintre ele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O taxă impusă temporar producătorilor de energie electrică, cunoscută drept contribuția la Fondul de tranziție energetică, a fost declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională a României (CCR). Iar acum, în baza unei noi ordonanțe, taxa va fi restituită parțial de Guvern. Totuși, actul normativ care includea taxa a fost înlocuit între timp, astfel că aceasta se poate aplica în continuare - decizia CCR și ordonanța Guvernului vizează numai cadrul legal vechi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retailerii alimentari și de bricolaj, importatorii și dealerii auto, precum și companiile din sectorul agribusiness ajung să datoreze, în mod incidental, impozitul specific pe cifra de afaceri (ICAS), deși acesta a fost conceput pentru sectorul petrolului și gazelor naturale. Cum au ajuns în această situație?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt
„deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ideea că o criză, oricât de gravă, poate oferi oportunități pentru reforme și schimbări majore, greu de implementat în vremuri obișnuite, pare cum nu se poate mai actuală și pentru România, și pentru alte state din lume. Rahm Emanuel, fost consilier al președintelui american Barack Obama și fost primar al orașului Chicago, spunea că nicio criză nu trebuie irosită („never let a good crisis go to waste”), în contextul crizei financiare din 2008. Acum, la 17 ani de la acel moment, lucrurile arată mult diferit, s-au complicat, dar ideea pare perfect valabilă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
EY Romania 
PwC România 
Alexandru Boiciuc 
Cristian Stanescu 
avocatnet.ro 
Deloitte România 