ACCES PREMIUM
De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Modificarea unor clauze esențiale, cum ar fi felul muncii, presupune, printre alte altele, încheierea unui act adițional și înscrierea corespunzătoare în Revisal, cel târziu în ziua anterioară producerii modificării.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Neacordarea repausului săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică constituie o excepție de la regula generală prevăzută de Codul muncii, presupune acordarea unui spor și respectarea altor aspecte ce țin de timpul de muncă și de repaus. În zona de comerț, activitatea continuă adesea șase sau chiar șapte zile din șapte, dar ce greșesc angajatorii mult prea frecvent e că nevoia lor de a ține magazinul deschis peste cinci zile pe săptămână nu poate fi satisfăcută cu formule nelegale de muncă, cum e programul de muncă întins pe șase sau șapte zile la rând.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încheierea unui contract individual de muncă presupune, pe lângă acordul părților, atât asumarea unor obligații în schimbul obținerii unor drepturi, cât și posibilitatea inserării unor clauze specifice. Pe lângă cele enumerate în Codul Muncii, părțile pot negocia și alte clauze care nu contravin dispozițiilor legale imperative. De pildă, clauzele de stabilitate, de rezultat, de dispoziție sau de continuitate. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Realități de pe piața muncii
Situația actuală de pe piața muncii, caracterizată de deficitul de forță de muncă calificată, e de natură să genereze riscuri semnificative în anumite domenii de activitate, unde angajatorii ajung să ignore necesitatea diplomelor de calificare în favoarea rezultatelor practice. Iar ca să putem vorbi de „furatul meseriei”, în anumite domenii poți să furi oricât ai vrea pentru că îți lipsește baza pe care să pui ceea ce ai furat, adică formarea pe care ar fi trebuit să o faci înainte. Astfel, dacă ți-aș spune să-ți lași mașina pe mâinile unuia care nu are calificare de mecanic auto și care doar „a furat meserie” de la alții, ai face-o?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
„Ce includ măririle salariale”, întreba cineva recent în forumul avocatnet.ro, în finele unei istorisiri care ilustrează perfect dezechilibrele de pe piața muncii. Un angajator le propune lucrătorilor să accepte niște măriri salariale care se vor resimți rapid în buzunarul acestora, dar să semneze că renunță la negocierile făcute de sindicat privind măririle salariale pe anul următor. Deloc surprinzător, unii lucrători chiar sunt de acord cu acest „troc” și constată apoi că sunt pasibili să piardă și prime, și alte adaosuri, nu doar perspectiva unor câștiguri începând de anul viitor.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
