ACCES PREMIUM

Transferul de întreprindere: Ești protejat de concediere, dar nu ești „intangibil”. Limitele unei garanții esențiale

În primele două articole din această serie privind transferul de întreprindere am stabilit că, la un transfer de întreprindere, contractul de muncă se transferă automat și că salariații trebuie informați și consultați în prealabil. Acum, ajungem la întrebarea care stă pe buzele tuturor: „dacă noul patron mă preia, mă poate da afară a doua zi?”. Răspunsul este un „Nu” hotărât, dar nuanțat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Lucrătorul mobil și „unitatea beneficiarului”. Cine răspunde pentru siguranța și condițiile de muncă în cazul lucrătorilor mobili?

Legislația prevede un partaj clar al responsabilității pentru siguranța lucrătorilor mobili care prestează activități la sediul beneficiarilor. Deși lucrătorul mobil are un singur angajator, care rămâne principalul responsabil pentru securitatea sa, beneficiarul serviciilor are obligații specifice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Poate angajatorul să impună unilateral zilele de concediu în anumite perioade ale anului?

O practică frecvent întâlnită în multe companii este aceea de a „închide poarta” în perioada dintre Crăciun și Anul Nou. Motivele sunt adesea de ordin practic, activitatea este redusă, clienții și partenerii sunt, la rândul lor, în vacanță, iar eficiența operațională este oricum diminuată. Soluția pare la îndemână, toți angajații își vor lua concediu de odihnă în acele zile. Impunerea acestor zile de concediu este, însă, problematică. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum gestionăm corect pontajul și compensarea în cazul muncii în schimburi și în sărbătorile legale

Relațiile de muncă impun adesea o flexibilitate care depășește programul „clasic” de opt ore pe zi, de luni până vineri. Munca în schimburi, specifică unor sectoare de activitate unde continuitatea este esențială, aduce cu sine provocări specifice în aplicarea legislației. Ne propunem, în materialul de față, o analiză a drepturilor salariaților care lucrează în program neuniform și a obligațiilor corelative ale angajatorilor, pornind de la un exemplu practic. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Transferul de întreprindere: Informarea și consultarea nu trebuie ignorate. Ce trebuie să facă angajatorii cu cel puțin 30 de zile înainte de data transferului

În primul articol al seriei noastre dedicate transferului de întreprindere, am stabilit o premisă fundamentală: atunci când o afacere (sau o parte a ei) se transferă, contractele de muncă ale salariaților „urmează” activitatea. Ele sunt preluate automat de noul angajator (cesionarul), iar drepturile salariale și contractuale sunt protejate integral. Această protecție automată ar putea crea, însă, o situație de mare anxietate dacă lucrurile s-ar produce brusc. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Strategia UE privind SSM: Ce aduce nou abordarea „zero decese la locul de muncă” în materie de accidente de muncă și cum va influența legislația națională

Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) este un domeniu într-o permanentă evoluție, modelat de schimbările tehnologice, sociale și economice. La nivelul Uniunii Europene, direcția este trasată de Cadrul Strategic al UE în domeniul Sănătății și Securității în Muncă, care pentru perioada 2021-2027 stabilește prioritățile și obiectivele pentru toate statele membre, inclusiv pentru România. Acest nou cadru strategic de la nivelul UE reprezintă o foaie de parcurs ambițioasă, care introduce o filozofie proactivă și un obiectiv îndrăzneț, rezumat într-un concept cheie: „principiul zero decese la locul de muncă”.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Lucrătorii în vârstă și SSM: Provocări specifice și bune practici pentru menținerea capacității de muncă și valorificarea experienței

Pe măsură ce speranța de viață crește și vârsta de pensionare se decalează, forța de muncă din România și din întreaga Europă trece printr-o transformare demografică majoră, îmbătrânirea. Acest fenomen aduce în prim-plan o discuție esențială în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), iar abordarea corectă nu este despre a privi lucrătorii în vârstă ca pe o problemă, ci despre a crea un mediu de lucru incluziv, care reușește să mențină capacitatea de muncă a tuturor angajaților și să valorifice imensa experiență pe care o aduc seniorii din cadrul echipei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concedierea colectivă și miza uriașă a unei notificări. De ce „reparațiile” procedurale nu sunt permise în cazul concedierilor colective, potrivit unei decizii a CJUE

În contextul sensibil al concedierilor colective, rigorile procedurale nu sunt simple formalități birocratice, ci garanții fundamentale menite să ofere un minim de protecție socială și predictibilitate. O recentă hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a reconfirmat acest aspect. Decizia, deși pornită de la o situație din Germania, are implicații directe și concrete pentru orice angajator din România care ia în considerare o restructurare, stabilește că omisiunile procedurale nu pot fi „reparate” ulterior. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Timpul „de gardă” sau „on-call” este timp de muncă? Ce trebuie să reținem dintr-o recentă decizie CJUE

Diferența dintre timpul de lucru și timpul de repaus reprezintă una dintre pietrele de temelie ale dreptului muncii, fiind esențială pentru protecția securității și sănătății lucrătorilor. O recentă hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) aduce clarificări cu privire la ceea ce constituie „timp de lucru”, în special în situațiile de gardă sau permanență. Deși speța se referă la un magistrat din Croația, principiile stabilite de Curte au implicații profunde și directe asupra pieței muncii din România, vizând orice angajator care utilizează forme de „gardă la domiciliu” sau „on-call”, de la medici și personal IT, la personalul de mentenanță și nu numai. Citește articolul

ACCES PREMIUM

SSM - avantaj prin siguranță

Lucrătorii temporari și subcontractanții - cine răspunde pentru securitatea lor

Economia modernă este, în prezent, una extrem de flexibilă, bazată pe contracte temporare, externalizări de servicii și subcontractări. Deși acest modus operandi este aduce beneficii (de ordin economic), iar, în unele cazuri, reprezintă singura opțiune a unei companii, apare și o întrebare complexă și de importanță critică: atunci când un lucrător temporar sau un angajat al unui subcontractant se accidentează la sediul companiei-gazdă, cine răspunde? Citește articolul