Deși mulți angajați se așteaptă la un spor ca modalitate principală de recompensare a orelor muncite peste program ori în zilele de sărbătoare legală, recompensarea acestora se face, conform legii, în primul rând prin acordarea de timp liber corespunzător - dreptul la spor se naște abia după o perioadă de timp în care recompensarea cu timp liber nu a avut loc (altfel spus, sporul e subsidiar). Concret, însă, de când au angajații posibilitatea să reclame faptul că nu au fost recompensați pentru acele ore sau zile de muncă? Totodată, merită subliniat că a face o reclamația la inspectorat nu garantează recuperarea sumelor datorate de angajator, însă asta nu trebuie să descurajeze angajații să reclame neregulile de la locul de muncă. Citește articolul
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Entuziasmul primului job n-ar trebui să pună în umbră ce înseamnă un raport de muncă, de fapt, dar, cel mai important, că firma are numeroase obligații față de angajat (și viceversa e valabil, desigur). Orice tânăr care se angajează pentru prima oară trebuie să știe câteva lucruri despre contractul de muncă, ar trebui să știe ce drepturi minime are, ce înseamnă perioada de probă, cum trebuie recompensată munca suplimentară sau ce taxe dă la stat din salariul trecut în contract. Citește articolul
Neacordarea repausului minim săptămânal poate însemna probleme și în privința regimului muncii suplimentare, în cazul angajaților full-time. Și deși pe termen scurt poate fi chiar o chestiune asumată de angajați, în fața căreia nu se opun și nici nu-și pun problema că ar constitui o nelegalitate, pe termen lung este afectată sănătatea acestora, iar asta are un impact inclusiv în privința angajatorilor și a bugetului de stat. Citește articolul
Compensarea muncii suplimentare a personalului cu statut special din domeniul ordinii și siguranței publice se va face anul acesta printr-o majorare salarială de 70% din solda/salariul de funcție, în cazul în care compensarea prin timp liber a muncii suplimentare prestate nu este posibilă în termen de 60 de zile după. Condițiile acordării acestei majorări se regăsesc într-un proiect de ordin aflat acum în dezbatere la Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Citește articolul
Utilizarea muncii ziliere de către angajatori pentru a rezolva nevoile punctuale de muncă, folosind, practic, angajații și ca zilieri din când în când poate fi discutabilă din perspectiva normelor din Codul muncii, dar și a celor fiscale. Pe de o parte, poate fi vorba de eludarea legii în privința orelor pe care un lucrător le poate cumula la același angajator (care e și beneficiar) într-o săptămână, iar, pe de altă parte, organul fiscal ar putea considera că angajatorul a ales această soluție ca să facă o mică economie în taxele salariale datorate statului. Citește articolul
Imposibilitatea de a compensa munca suplimentară sau în zile de sărbătoare legală (cum e cea de astăzi) apare și atunci când raportul de muncă se apropie de încetare și nu mai există timpul pentru compensare. Așadar, fie că vrea, fie că nu, angajatorul e pus în situația de a apela la varianta mai scumpă, cea a sporului. Dar dreptul angajatului nu se pierde nici dacă s-a ajuns la terminarea raportului din cauză că acesta și-a depus demisia. Citește articolul
Orele suplimentare adunate într-o perioadă de timp pot da dreptul angajatului la câteva zile libere pe care acesta are dreptul să le ia într-o perioadă relativ scurtă de timp, de 90 de zile, calculate de la momentul prestării muncii suplimentare. Dacă, obiectiv, aceste ore sau zile libere nu pot fi luate, abia atunci se naște dreptul la un spor salarial. Când orele peste program se tot adună într-o sumă din ce în ce mai mare, în contextul unui volum imens de muncă, angajații nu mai ajung să profite de odihna la care au dreptul. Dar liberele la care au dreptul angajații pentru munca suplimentară nu se adaugă la concediul de odihnă. Citește articolul
Conform Codului muncii, munca suplimentară vine ca urmare a unei solicitări a angajatorului și trebuie să se bazeze pe acordul salariatului. Compensarea muncii suplimentare se face prin acordarea de ore libere plătite în următoarele 90 de zile, iar în cazul în care nu se poate compensa, angajatorul trebuie să acorde un spor negociat de cel puțin 75% din salariul de bază. Citește articolul
Un angajat prestează prea multă muncă suplimentară în ultima lună din an. Pentru a păstra o aparență de așa-zisă legalitate, angajatorul decide să șteargă orele suplimentare din condică, cu tot cu semnăturile aferente, urmând să-i pretindă angajatului, atunci când va avea liberele compensatorii, să semneze ca și cum s-ar fi prezentat la muncă. Cam așa se descrie o situație care are nu doar un aer absurd și abuziv, ci și vădit infracțional. Citește articolul