- Litigiul a fost inițiat de un fost polițist care a solicitat plata orelor suplimentare necompensate din perioada decembrie 2021-august 2022 și recalcularea pensiei.
- Instituția angajatoare susținea că angajatul ar fi trebuit să urmeze o procedură specifică, însă ICCJ a clarificat că nu există această obligație legală.
„În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investiţiilor publice şi a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, cu modificările şi completările ulterioare şi art. II alin. (3) teza a doua din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a beneficia de plata orelor lucrate suplimentar, nu este necesar ca funcţionarul public cu statut special să solicite, în prealabil, printr-un raport scris, acordarea de timp liber corespunzător orelor lucrate suplimentar în termenul de 60 de zile de la prestarea muncii”, a decis Înalta Curte lunea aceasta, în cadrul completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept civil.
Prevederile ordonanțelor la care s-a raportat Curtea stabileau reguli speciale și derogatorii, limitate în timp, cu privire la compensarea orelor suplimentare efectuate de personalul cu statut special care are atribuţii pentru desfăşurarea activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat ș.a.m.d.. Concret, prevederile stabileau că în situația în care orele prestate peste program nu se pot compensa cu timp liber corespunzător, în următoarele 60 de zile, trebuia plătită o majorare de 75% din solda de funcţie/salariul de funcţie cuvenită/cuvenit, proporţional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiţii. Asta, în contextul în care Guvernul stabilește, anual, pentru majoritatea bugetarilor faptul că orele suplimentare nu se pot compensa altfel decât prin acordarea de liber în mod corespunzător.
Notă: Ca urmare a unor modificări legislative operate la nivelul Codului muncii, compensarea cu timp liber corespunzător se face, în prezent, într-un termen de 90 de zile de la prestarea orelor suplimentare.
Cum s-a ajuns la Înalta Curte?
Un fost polițist (funcționar public cu statut special), care s-a pensionat la data de în august 2022, a solicitat plata drepturilor salariale aferente orelor suplimentare efectuate și necompensate în perioada 01.12.2021 – 15.08.2022, plata dobânzii legale pentru sumele neplătite și recalcularea pensiei militare, ținând cont de aceste ore suplimentare. Acesta a arătat în instanță că în multe situații nu s-au putut acorda zile libere în termenul legal de 60 de zile, iar după încetarea raporturilor de serviciu (adică odată cu pensionarea) nu mai poate exista posibilitatea compensării cu timp liber a acelor ore, prin urmare, a cerut plata în bani a acestora. Fostul polițist a considerat că angajatorul avea obligația să urmărească și să acorde în mod corect zilele de recuperare; în plus, la momentul în care a cerut recunoașterea și plata acestor ore, nu i s-a răspuns favorabil. Totodată, în instanță, reclamantul a cerut ca acele ore suplimentare să fie avute în vedere și pentru recalcularea pensiei – argumentând că veniturile realizate în acea perioadă (și implicit baza de calcul) ar trebui să includă și drepturile pentru ore suplimentare.
Ca răspuns, instituția care l-a angajat a spus că orele ori au fost compensate, ori că fostul angajat nu a urmat procedura prevăzută de lege pentru a obține liberul corespunzător. Conform actului de sesizare a Înaltei Curți, pârâtul a arătat că, în temeiul legislației speciale (OUG nr. 114/2018, OUG nr. 130/2021, Legea-cadru nr. 153/2017, ordinele MAI nr. 577/2008, nr. 35/2019 și nr. 60/2022), orele suplimentare se compensează fie prin timp liber corespunzător, fie prin plata sporului de 75% (sau 100%, în cazul muncii prestate în zile de repaus săptămânal sau sărbători legale), însă numai dacă sunt îndeplinite cumulativ mai multe condiții, între care:
- să existe o dispoziție scrisă a șefului ierarhic pentru efectuarea muncii suplimentare;
- să nu se fi putut acorda timp liber în intervalul de 60 de zile;
- să fie posibilă încadrarea în plafonul de ore și în fondurile bugetare aprobate.
Ordinele MAI menționate detaliază programul de lucru al polițiștilor, formele de organizare a muncii (ture, schimburi) și condițiile specifice pentru plata orelor suplimentare (de pildă, e nevoie de acordul scris, obligația șefului ierarhic de a justifica imposibilitatea acordării liberului ș.a.m.d.).
Chestiunea dezbătută a fost, practic, care e temeiul juridic care impune obligația strictă a polițistului de a face o cerere prealabilă pentru liber/recuperare. Potrivit actului de sesizare, pârâtul a solicitat sesizarea Înaltei Curți să se pronunțe pe aspectele legale legate de obligația polițistului de a depune cerere scrisă/raport pentru acordarea zilelor libere, precum și cu privire la interpretarea exactă a prevederilor privind plata orelor suplimentare în lipsa compensării cu liber.
Ce prevede Ordonanța-trenuleț pentru 2025
Măsuri derogatorii precum cele incidente în această decizie se dau anual prin ordonanțe de urgență. De pildă, pentru 2025, regimul compensării orelor suplimentare prestate de polițiști e prevăzut de OUG nr. 156/2024 (Ordonanța-trenuleț), care a fost însă recent modificată, în urma presiunilor sindicale:
(41) În anul 2025, prin excepţie de la alin. (1), pentru activitatea desfăşurată de personalul militar, poliţiştii şi poliţiştii de penitenciare din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum şi pentru munca suplimentară, care nu se poate compensa cu timp liber corespunzător, prestată peste programul normal de lucru de către aceste categorii de personal în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut în domeniul ordinii şi siguranţei publice, în respectarea regimului frontierei de stat a României ori în situaţii de urgenţă, se acordă drepturile prevăzute de legislaţia în vigoare în luna noiembrie 2024. Plata drepturilor pentru munca suplimentară prestată în cadrul activităţilor deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut se efectuează dacă munca astfel prestată nu a fost compensată cu timp liber corespunzător în termen de 90 de zile de la momentul prestării acesteia.
Pentru plata orelor respective, se aplică regulile stabilite în OUG nr. 115/2023 - de pildă, încadrarea într-un procent de 3% din totalul soldelor/salariilor de la nivelul ordonatorului de credite și încadrarea într-un plafon anual de 180 de ore peste program (cu excepțiile ce țin de situațiile de urgență etc.).
Comentarii articol (0)