ACCES PREMIUM
Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recompensarea muncii suplimentare printr-un spor la salariu este excepția de la regulă - angajaților ar trebui să li se dea timp liber plătit corespunzător orelor respective, lucrate peste program. Să zicem că a trecut momentul până la care puteau fi acordate acele libere plătite. Dar a trecut și o perioadă considerabilă de timp după aceasta, în continuare, iar angajații nu văd nici sporul la salariu. Trec luni de zile, poate chiar ani și angajatorul nu se achită de obligația de a recompensa acele orele suplimentare - chestiune care se întâmplă nu de puține ori în practică. Angajații trebuie să știe că nu pot aștepta la nesfârșit plata acelor ore și că dreptul de a cere acei bani se prescrie și el - termenul general de prescripție de trei ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De când a început criza actuală generată de pandemia de coronavirus, unii angajatori au ignorat total orele suplimentare prestate de salariați în această perioadă, pentru a le compensa potrivit regulilor din legislație, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată de avocatnet.ro săptămâna trecută. Această problemă preexistentă s-a accentuat, pe fondul pandemiei, iar angajatorii care încalcă legea pot răspunde contravențional, amenzile fiind, de anul trecut, mult mai drastice în acest sens. Pe lângă o amendă de până la 3.000 lei/salariat, angajatorul riscă atât o acțiune în instanță pentru plata orelor suplimentare, cât și formarea unei reputații proaste pe piața forței de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile care nu pontează corect orele suplimentare lucrate de salariați sau falsifică pontajul riscă, dincolo de eventuale amenzi contravenționale, să răspundă penal pentru aceste fapte, potrivit unor clarificări făcute de un specialist în cadrul conferinței de HR organizate de avocatnet.ro săptămâna trecută. La acest risc sunt expuse inclusiv persoanele din cadrul firmei care au întocmit, semnat și aprobat astfel de evidențe neconforme cu realitatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul programului individualizat de muncă, unde vorbim, practic, de două perioade - una fixă și una variabilă - evidența clară a timpului de muncă e cu atât mai importantă atunci când ne interesează prestarea muncii peste program. În lipsa ei, atât angajatorul, cât și salariatul sau inspectorii de muncă, se pot afla în situația în care nu pot proba dacă s-a respectat sau nu programul de lucru. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Știm deja că timpul de muncă și cel de odihnă reprezintă elemente esențiale ale contractului individual de muncă, alături de salariu, durata contractului, condițiile de muncă, locul și felul muncii. Cu excepția contractelor de muncă part-time, la solicitarea angajatorului, salariații își pot exprima acordul și pot presta muncă suplimentară, aceasta urmând a fi remunerată corespunzător, conform dispozițiilor legale. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat și dat afară din această cauză.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Munca suplimentară sau peste program, cum i se mai spune, e prestată adesea de salariați; uneori, nu este însă remunerată corespunzător sau deloc, alteori e făcută deși există interdicții exprese în lege care i se opun. Cei mai afectați de nerespectarea legii în cazul acesta sunt, desigur, angajații. Am încercat să prezentăm, în cele ce urmează, în termeni cât mai simpli, aspectele importante pe care orice salariat ar trebui să le cunoască despre efectuarea muncii suplimentare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cum regimul sancționatoriu pentru munca suplimentară nelegală a primit, recent unele schimbări, e cazul să ne uităm, în ansamblu, la regimul juridic al muncii suplimentare. Codul muncii prevede contextul în care se poate munci peste program, cum trebuie recompensați salariații și cine nu poate să lucreze niciodată în aceste condiții. În cazul contractelor cu timp parțial, există chiar și o sancțiune foarte dură pentru cei care lucrează cu salariați mai mult decât au semnat în contract că vor munci.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea care prevede că munca suplimentară excesivă a salariaților, printre alte fapte, va aduce amenzi mai drastice angajatorilor se va aplica începând de duminică. Actul normativ a trecut de două ori prin Parlament, înainte să fie oficializat aseară, după ce șeful statului a cerut reexaminarea sa.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În România, angajații care prestează muncă suplimentară trebuie remunerați prin zile libere sau prin sporuri, conform prevederilor din Codul Muncii. Există însă anumite avantaje suplimentare de care un angajat poate beneficia, aspecte stipulate în contractul colectiv de muncă. Acest tip de contract trebuie negociat cu mare atenție, mai ales când expiră și trebuie stabilite noi prevederi.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Dan Nastase 
Anca Cernat 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
Andreea Tutulan