Codul muncii reglementează distinct munca suplimentară și zilele de sărbătoare legală, stabilind pentru fiecare situație drepturile de care beneficiază salariații și obligațiile angajatorului care solicită salariaților să presteze în afara programului normal de lucru sau, pentru nu poate întrerupe activitatea, în zilele de sărbătoare legală. În ce măsură însă pot fi cumulate sporurile pentru munca suplimentară și pentru munca în zilele libere? Citește articolul
Faptul că munca suplimentară se prestează numai cu acordul salariatului și la solicitarea angajatorului este prevăzut clar în Codul muncii, însă, deși nu întotdeauna solicitarea și acordul necesare îmbracă forma scrisă, angajatorul nu poate invoca în apărarea sa lipsa solicitării din partea sa. Evidența timpului de muncă, prevăzută expres în Codul muncii, are și în aceste situații relevanță, iar munca suplimentară poate fi probată în instanță și prin alte mijloace, inclusiv cu martori. Citește articolul
Profesorii cu vechime mare la catedră și gradul didactic I, ce au dreptul la reducerea normei didactice, vor putea fi plătiți pentru orele suplimentare efectuate chiar și în cazul unei norme reduse, nu doar în cazul unei norme întregi, potrivit unui proiect de lege pus marți în dezbaterea Camerei Deputaților. Citește articolul
Așa cum a fost stabilit acum câteva luni, prin OUG 130/2021, cadrele militare în activitate, poliţiştii şi soldaţii şi gradaţii profesionişti în activitate din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), printre alții, vor beneficia de o majorare salarială de 75% din solda ori salariul de funcţie, în cazul în care prestează muncă suplimentară în acest an, ce nu poate fi compensată cu ore libere plătite. Acum, pentru ca măsura să se poată aplica efectiv, MAI a adoptat un ordin prin care stabilește condițiile în care se acordă majorarea, dar și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut pentru care se acordă. Citește articolul
Chiar dacă Legea securității și sănătății în muncă (SSM) prevede că instruirea trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru, în situațiile în care oprirea activității lucrătorilor ar genera probleme financiare angajatorului, această instruire poate fi făcută și în afara programului de lucru, cu condiția compensării orelor suplimentare prestate de angajați, potrivit unui răspuns dat de Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat al Inspecției Muncii, într-o conferință online. Citește articolul
În situația în care un salariat care are programul de lucru de opt ore pe zi, de luni până vineri, lucrează și sâmbătă și duminică, acesta are dreptul de a primi, pe lângă sporul de "weekend" și alte două zile drept repaus săptămânal, și o compensare aferentă orelor suplimentare prestate, dacă ajunge să muncească mai mult de 40 de ore pe săptămână. Citește articolul
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021. Citește articolul
Codul muncii prevede că salariații cărora nu li se poate acorda repausul săptămânal sâmbăta și duminica pentru că ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității angajatorului, beneficiază de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă, fără a preciza un nivel minim sau dacă acest spor se acordă procentual ori în sumă fixă. Citește articolul
2021 a adus o modificare în privința termenului-limită privind recompensarea orelor suplimentare, de la 60 la 90 de zile. Totuși, acest nou termen de 90 de zile se aplică doar orelor suplimentare care au fost prestate după data de 5 octombrie, când a fost oficializată OUG 117/2021, care a majorat acest termen din Codul muncii, nu și celor acumulate anterior acestei date. Citește articolul
Orele suplimentare sunt reglementate expres de legislația muncii, iar recompensarea lor poate lua două forme: ore libere plătite sau un spor la salariu care nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază. Totuși, dacă angajatorul nu oferă niciuna din aceste variante, salariatul nedreptățit are două variante, ambele costisitoare pentru cel dintâi, plângere la Inspecția Muncii, ce se poate solda cu o amendă contravențională, și înaintarea unei acțiuni în instanță pentru recuperarea drepturilor bănești, ce poate avea ca urmări implicații financiare sau chiar penale. Citește articolul