ACCES PREMIUM

Apar tot mai des situații în care PFA-urile cer să fie încadrate ca salariați la firmele la care prestează servicii, atrag atenția avocații

Atunci când vorbim de existența unei colaborări strânse între o PFA și o companie, avocații atrag atenția că riscul unei recalificări a relației independente într-una dependentă poate să vină inclusiv de la prestatorul de servicii, nu doar de la autoritățile fiscale. Astfel, în practică apar tot mai des situații în care PFA-urile cer să fie încadrate ca salariați. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Zilele de concediu de odihnă rămase de anul acesta pot fi luate până la jumătatea lui 2026

Angajații care nu își vor lua toate zilele de concediu din 2024 pot sta liniștiți: își pot folosi zilele rămase până pe 30 iunie 2026, conform prevederilor Codului muncii. Dreptul la concediul de odihnă este garantat prin lege, iar angajatorii au obligația să asigure efectuarea acestuia în termenul legal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Guvernul nu-i de acord ca tichetele de masă, creșă, cultură și voucherele de vacanță să fie scutite de taxe

Guvernul a emis recent un punct de vedere negativ cu privire la un proiect de lege ce propune ca tichetele de masă, creșă și cultură și voucherele de vacanță să fie scutite de impozitul pe venit și, acolo unde este cazul, de contribuția la sănătate (CASS). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediu de odihnă 2025: Angajatorii ar trebui să stabilească perioadele libere până la finalul anului

După cum stabilește Codul muncii, concediul de odihnă se poate lua în baza unei programări făcute de fiecare angajator în parte. Perioadele în care angajații pot intra în concediul de odihnă în 2025 trebuie stabilite de angajatori până la finalul acestui an. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legea salariului minim adecvat va influența achizițiile publice: Contractele colective de muncă devin un factor decisiv

Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât de importantă e informarea prealabilă și de ce ar trebui să știe orice salariat ce reprezintă fiecare clauză a contractului său de muncă

De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Felul muncii nu se poate modifica „pe vorbe”: La ce riscuri se expun angajatorii care nu procedează legal

Modificarea unor clauze esențiale, cum ar fi felul muncii, presupune, printre alte altele, încheierea unui act adițional și înscrierea corespunzătoare în Revisal, cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Citește articolul

ACCES PREMIUM

ICCJ: Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară

Activitatea pe care o prestează judecătorii în condiţiile existenței unei scheme incomplete de personal nu constituie muncă suplimentară, a clarificat recent Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Munca suplimentară este doar cea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca la distanță în contextul impozitului minim global: Provocări și implicații fiscale pentru marii angajatori și salariații lor

Digitalizarea economiei globale și adoptarea accelerată a muncii la distanță au determinat Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) să inițieze „The Base Erosion and Profit Shifting”, cunoscut deja ca BEPS 2.0 - un set de reguli de planificare fiscală menite să împiedice companiile să exploateze lacunele din legile fiscale naționale ca modalitate de a evita plata taxelor. În timp ce conceptul de bază permanentă („permanent establishment” - PE) rămâne un aspect important, munca la distanță introduce noi straturi de complexitate fiscală, care necesită o atenție sporită din partea companiilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Directiva privind munca prin platforme digitale a fost oficializată și trebuie transpusă până în 2026

Directiva europeană care va reglementa lucrătorii de pe platformele digitale a fost oficializată recent și trebuie transpusă de toate statele membre ale UE până spre finalul anului 2026. Directiva urmărește stabilirea unui cadru pentru determinarea corectă a statutului profesional al lucrătorilor, pentru a determina dacă aceștia sunt sau nu angajați ai platformelor digitale. De asemenea, aceasta va asigura transparența în utilizarea algoritmilor și va proteja datele personale ale lucrătorilor. În România, la acest moment, există o singură reglementare specifică unui tip de angajat pe o platformă digitală. Citește articolul