ACCES PREMIUM
De marți, angajatorii au la dispoziție 90 de zile în decursul cărora să compenseze orele muncite suplimentar de salariat cu ore libere plătite. Anterior modificării aduse Codului muncii, termenul disponibil era de 60 de zile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca suplimentară este, în cazul multor domenii de activitate, multor firme, o regulă mai degrabă decât o excepție. Regimul legal al muncii suplimentare este adesea trecut parțial cu vederea sau ignorat complet, se plâng salariații. Principala problemă: munca e nerecompensată sau remunerarea ei vine foarte târziu ori este impusă, uneori chiar sub amenințarea desfacerii contractului de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Specialistul răspunde
Când se apropie momentul încetării contractului de muncă, salariatul demisionar pune problema numeroaselor ore suplimentare pe care angajatorul nu le-a recompensat în niciun fel până la acel moment. De comun acord, angajatorul și salariatul demsionar decid ca, în perioada de preaviz, acesta să nu mai vină la muncă, deși e plătit, tocmai pentru a compensa cu timp liber acele numeroase ore neremunerate. Dar cât de legală este o atare convenție?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Scopul mecanismului Kurzarbeit și modul său de funcționare nu pot fi compatibile cu efectuarea muncii suplimentare de către angajații pentru care se aplică reducerea timpului de lucru. Dacă e necesară efectuarea mai multor ore de muncă decât cele stabilite, angajatorul ar trebui să reconfigureze repartizarea programului stabilit inițial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajații cu normă întreagă pot presta ore de muncă suplimentară, pentru care Codul muncii prevede că vor primi un spor de minim 75% din salariul de bază, în cazul în care contractul individual sau cel colectiv de muncă nu prevede o valoarea mai mare de atât, sau ore libere. Totuși, chiar dacă este plătit pentru munca suplimentară pe care o prestează sau primește libere, un salariat nu poate munci în fiecare zi peste programul de muncă, legislația muncii stipulând un număr maxim de ore suplimentare ce pot fi prestate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recompensarea muncii suplimentare printr-un spor la salariu este excepția de la regulă - angajaților ar trebui să li se dea timp liber plătit corespunzător orelor respective, lucrate peste program. Să zicem că a trecut momentul până la care puteau fi acordate acele libere plătite. Dar a trecut și o perioadă considerabilă de timp după aceasta, în continuare, iar angajații nu văd nici sporul la salariu. Trec luni de zile, poate chiar ani și angajatorul nu se achită de obligația de a recompensa acele orele suplimentare - chestiune care se întâmplă nu de puține ori în practică. Angajații trebuie să știe că nu pot aștepta la nesfârșit plata acelor ore și că dreptul de a cere acei bani se prescrie și el - termenul general de prescripție de trei ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De când a început criza actuală generată de pandemia de coronavirus, unii angajatori au ignorat total orele suplimentare prestate de salariați în această perioadă, pentru a le compensa potrivit regulilor din legislație, a subliniat un specialist în dreptul muncii la conferința de HR organizată de avocatnet.ro săptămâna trecută. Această problemă preexistentă s-a accentuat, pe fondul pandemiei, iar angajatorii care încalcă legea pot răspunde contravențional, amenzile fiind, de anul trecut, mult mai drastice în acest sens. Pe lângă o amendă de până la 3.000 lei/salariat, angajatorul riscă atât o acțiune în instanță pentru plata orelor suplimentare, cât și formarea unei reputații proaste pe piața forței de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Companiile care nu pontează corect orele suplimentare lucrate de salariați sau falsifică pontajul riscă, dincolo de eventuale amenzi contravenționale, să răspundă penal pentru aceste fapte, potrivit unor clarificări făcute de un specialist în cadrul conferinței de HR organizate de avocatnet.ro săptămâna trecută. La acest risc sunt expuse inclusiv persoanele din cadrul firmei care au întocmit, semnat și aprobat astfel de evidențe neconforme cu realitatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În cazul programului individualizat de muncă, unde vorbim, practic, de două perioade - una fixă și una variabilă - evidența clară a timpului de muncă e cu atât mai importantă atunci când ne interesează prestarea muncii peste program. În lipsa ei, atât angajatorul, cât și salariatul sau inspectorii de muncă, se pot afla în situația în care nu pot proba dacă s-a respectat sau nu programul de lucru. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Știm deja că timpul de muncă și cel de odihnă reprezintă elemente esențiale ale contractului individual de muncă, alături de salariu, durata contractului, condițiile de muncă, locul și felul muncii. Cu excepția contractelor de muncă part-time, la solicitarea angajatorului, salariații își pot exprima acordul și pot presta muncă suplimentară, aceasta urmând a fi remunerată corespunzător, conform dispozițiilor legale. Dacă salariatul se opune să lucreze peste program, cu atât mai mult cu cât nu are orizontul cert că va fi remunerat corespunzător, atunci nu poate fi sancționat și dat afară din această cauză.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Anca Cernat 
