Ca în fiecare an, termenul de 31 decembrie reprezintă data-limită până la care trebuie îndeplinite anumite obligații, fie fiscale, fie de alt tip, fie termenul la care expiră anumite mecanisme care s-au aplicat în anul care se încheie. Din perspectivă fiscală, avem o serie de facilități ce expiră în ultima zi a anului, dar și un termen-limită pentru a bifa una dintre condițiile de aplicare, din ianuarie, a impozitului micro. Pentru angajatori avem mai multe mecanisme care se încheie pe 31 decembrie, iar în acest context mai larg ne amintim și de o importantă obligație ce revine celor care au funcționat o bună perioadă de timp fără autorizații de securitate la incendiu. Citește articolul
Mecanismul Kuzarbeit, introdus în 2020 pentru a ajuta companiile care au suferit din cauza restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, poate fi folosit din luna mai a acestui an și de către companiile care au de suferit de pe urma războiului dus de Rusia în Ucraina. Conform prevederilor mecanismului, firmele care înregistrează scăderi ale producției sau a cifrei de afaceri de cel puțin 10% față de aceeași perioadă din 2019 pot reduce programul de lucru cu până la 80%, urmând să poată deconta până la 75% din salariul de bază al angajaților cărora li s-au micșorat orele de muncă. Totuși, aceasta este ultima lună în care se poate aplica acest mecanism, asta dacă nu cumva guvernanții decid prelungirea acestuia. Citește articolul
O propunere legislativă ce vizează introducerea în Codul muncii a mecanismului Kurzarbeit pentru anumite domenii de activitate și indemnizația pentru profesioniștii cu activitatea întreruptă, în limita a 75% din salariul mediu brut, pentru viitoarele stări de urgență/alertă/asediu sau alte situații excepționale se îndreaptă acum spre Camera Deputaților, după ce luni a trecut de votul senatorilor. În prezent, cele două mecanisme de sprijin pentru angajatori și profesioniști se regăsesc în acte normative separate de cadrul legislativ al relațiilor de muncă. Citește articolul
Când aplică mecanismul Kurzarbeit iar salariul brut primit de angajații vizați scade sub nivelul de 2.550 lei, angajatorii trebuie să știe că pentru respectivele contracte vor trebui să achite contribuțiile sociale la nivelul salariului minim brut pe țară și nu la nivelul venitului realizat. Din cauza faptului că se reduce timpul de lucru, respectivele contracte de muncă sunt considerate part-time și li se aplică supraimpozitarea aferentă, după cum ne-au explicat specialiștii. Citește articolul
Vouchere pentru cumpărarea alimentelor de bază, vouchere destinate elevilor ce primesc burse sociale, majorarea cuantumului tichetelor de masă sau credite garantate de stat acordate familiilor tinere pentru plata unor cheltuieli, inclusiv pentru plata avansului necesar achiziției unei locuințe, sunt doar câteva dintre măsurile socio-economice anunțate luni de Guvern și cuprinse în pachetul “Sprijin pentru România”, ce are ca scop sprijinirea populației cu venituri mici și a afacerilor. Citește articolul
Sprijinul financiar pentru angajatorii care, în ideea de a păstra angajații și de a nu face reduceri de personal din cauza scăderii cifrei de afaceri, reduc norma de muncă a acestora - mecanismul de decontări Kurzarbeit - e reglementat să se aplice trei luni după terminarea stării de alertă. Cum România a ieșit oficial din stare de alertă începând cu data de 9 martie, aplicarea mecanismul se încheie pe 9 iunie. Citește articolul
Firmele se pot folosi în continuare de mecanismul Kurzarbeit, chiar dacă nu mai suntem în stare de alertă, până la începutul lunii iunie. Chiar și cei care ar vrea să treacă la Kurzarbeit abia de acum ar putea să o facă, legea neprecizând vreun impediment. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul
Decontarea șomajului tehnic a fost reintrodusă oficial printr-o ordonanță de urgență publicată astăzi în Monitorul Oficial, măsura fiind disponibilă până la 31 martie 2022. Totuși, indemnizațiile de șomaj tehnic acordate de la 1 ianuarie până în data de 19 ianuarie nu vor putea fi decontate de angajatori, deoarece prevederile OUG nu se aplică retroactiv. Citește articolul
Industria auto este, fără îndoială, una dintre cele mai încercate în ultimii doi ani, dat fiind că s-a confruntat cu numeroase provocări, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare la nivel global, criza semiconductorilor și creșterea prețurilor materiilor prime fiind doar câteva dintre acestea. Dificultățile nu au întârziat să producă efecte asupra angajaților din industria auto, astfel că angajatorii trebuie să ia în calcul toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a-și asigura forța de muncă necesară continuării și chiar intensificării activității pentru a recupera decalajele înregistrate în contextul pandemiei. Printre acestea se numără facilitățile acordate de stat, importul de forță de muncă, munca la distanță sau detașarea angajaților în alte state. Însă toate acestea au și implicații fiscale, și juridice. Citește articolul