Deloitte România

ACCES PREMIUM

Frână bruscă pe cheltuielile publice - cu ce condiții vine „păsuirea” de la Comisia Europeană?

Abordarea neconvingătoare din trecut a autorităților din România cu privire la reducerea deficitului bugetar, care a ajuns la 9,3% din PIB în 2024 și continuă să rămână la un nivel ridicat și în 2025, a determinat instituțiile europene să emită informări potrivit cărora țara noastră nu a implementat soluții eficiente pentru corectarea deficitului și să avertizeze că această stare de fapt „deschide calea unor posibile măsuri suplimentare în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare”. Și deși, în cea mai recentă comunicare, din 23 iunie 2025, Comisia Europeană (CE) propune 15 octombrie 2025 ca dată până la care țara noastră să ia măsuri eficiente de corectare a deficitului excesiv, factorii de decizie trebuie să acorde atenție condițiilor care însoțesc această propunere, în special cu privire la restrângerea cheltuielilor publice. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Studiu: două treimi dintre angajatorii din România consideră foarte important echilibrul dintre agilitatea necesară dezvoltării afacerii și stabilitatea de care au nevoie angajații

Angajatorii din România (66%) consideră că ajustarea structurii organizației pentru a echilibra agilitatea și flexibilitatea necesare dezvoltării afacerii cu stabilitatea de care au nevoie angajații este foarte importantă pentru succesul organizației, însă doar 28% dintre ei au făcut progrese reale în această direcție, conform rezultatelor Deloitte 2025 Global Human Capital Trends pentru România.
Citește articolul

ACCES PREMIUM

Sondaj: Două treimi dintre companii invocă lipsa de experiență a noilor angajați, în timp ce posturile de începători sunt preluate de inteligența artificială. Stimularea abilităților umane devine prioritară

Un sondaj Deloitte arată că 66% dintre companii consideră noii angajați insuficient pregătiți, iar inteligența artificială preia tot mai multe posturi entry-level. Aproape trei sferturi dintre lideri și angajați subliniază necesitatea stimulării abilităților umane și creării mai multor oportunități pentru acumularea experienței. Organizațiile care reușesc să echilibreze capitalul uman cu tehnologia au șanse aproape duble să raporteze rezultate financiare solide, demonstrând că investiția în dezvoltarea angajaților reprezintă atât o obligație morală, cât și una de business. Citește articolul

ACCES PREMIUM

EUDR: Producția de anvelope, care are o contribuție semnificativă în exporturile României, e vizată de regulamentul european privind produsele din defrișări. Ce trebuie să știe firmele din domeniul auto

Regulamentul european privind produsele provenite din defrișări („European Union Deforestation Regulation” - EUDR), care interzice comercializarea unor astfel de mărfuri în spațiul comunitar, dar și exportul acestora către alte piețe, va intra în vigoare la 31 decembrie 2025. Termenul a fost amânat cu un an, astfel că cei implicați în operațiuni cu produsele vizate au la dispoziție o perioadă suplimentară de timp să se pregătească pentru conformare - aspect benefic, având în vedere complexitatea procedurilor pe care le impune reglementarea. În România, pe lângă alte domenii, cum ar fi zona de retail, este anticipat un impact semnificativ asupra industriei auto, în special producția de anvelope din cauciuc. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Mecanismul CBAM: Reguli oficiale pentru obținerea statutului de declarant autorizat și simplificări propuse prin pachetul Omnibus

Mecanismul european de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM) urmează să fie simplificat, conform inițiativei recente a Comisiei Europene (pachetul Omnibus), cu scopul de a reduce sarcina administrativă pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și pentru importatorii ocazionali. Inițiativa propune proceduri mai simple de declarare a emisiilor încorporate în produsele vizate de mecanism, termene mai relaxate de raportare pentru operațiunile cu certificate CBAM, dar și circumstanțe pentru reducerea penalităților. Cu toate acestea, 2026 rămâne anul în care începe plata taxei pe carbon. Totodată, recent a apărut un regulament oficial ce detaliază cum se obține statutul de declarant autorizat CBAM. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Metodele de fraudă evoluează. Ce trebuie să facă organizațiile în 2025 pentru a fi cu un pas înaintea fraudatorilor?

Frauda este o amenințare silențioasă, dar costisitoare, care generează anual pierderi financiare semnificative pentru organizații. Rapoartele Asociației Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE) arată că afacerile din întreaga lume pierd aproximativ 5% din veniturile anuale din cauza fraudei ocupaționale. Cu toate acestea, numeroase organizații subestimează riscurile și recurg tardiv la măsuri de prevenție, în general ca urmare a unor episoade grave. Citește articolul

ACCES PREMIUM

TVA intră în era digitală: Ce măsuri prevede Directiva ViDA, recent adoptată, și care este impactul estimat

Autoritățile europene au finalizat procesul de adoptare a Directivei „TVA în Era Digitală” („VAT in the Digital Age” - ViDA), menită să modernizeze sistemul actual de TVA. Consiliul Uniunii Europene (UE) a aprobat recent pachetul de măsuri - ultimul pas înainte de publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Autorizarea CBAM: Ce trebuie să facă importatorii vizați de taxa pe carbon în 2025 pentru a nu risca blocarea operațiunilor în 2026

Planul de implementare a mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), instituit prin Regulamentul Uniunii Europene 956/2023, prevede că, pentru a putea importa mărfuri vizate de taxa pe carbon pe piața uniunii începând cu anul 2026, importatorii și reprezentanții vamali care acționează indirect pentru clienții lor trebuie să dobândească, până atunci, statutul de declarant autorizat CBAM. Procesul este unul complex și poate dura până la o jumătate de an, astfel că cei interesați trebuie să înceapă demersurile cât mai curând. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Externalizarea funcțiilor financiare, printre soluțiile eficiente de adaptare într-un mediu economic volatil

Finalul anului calendaristic reprezintă, în mod tradițional, pentru companiile din România, un moment de reflecție cu privire la planificarea pentru anul care urmează, dat fiind că, de cele mai multe ori, în această perioadă a anului apar cele mai importante schimbări legislative cu impact în economie, aplicabile în exercițiul financiar următor. Anul 2024 este cu atât mai important din acest punct de vedere, dat fiind că modificările cele mai importante, în special în domeniul fiscal, sunt așteptate abia după alegerile parlamentare din decembrie, astfel că societățile comerciale trebuie să lucreze pe mai multe scenarii  când trasează bugetele și strategia de afaceri pentru 2025. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Raportarea CESOP poate fi transmisă în România și de către nerezidenți. ANAF a publicat formularul 709, în baza căruia se poate depune trimestrial declarația 396

Instituțiile financiare care oferă servicii de plăți în România, precum băncile, emitenții de monedă electronică sau instituțiile de virament poștal, sunt obligate, de la începutul anului 2024, să monitorizeze și să raporteze autorităților fiscale informații despre plățile transfrontaliere procesate și despre destinatarii acestora, în cadrul sistemului european CESOP („Central Electronic System of Payment information” - Sistemul electronic central de informații privind plățile). Procedura inițială, însă, nu permitea înregistrarea în sistem a instituțiilor de plată care activează în România, dar nu sunt înregistrate fiscal în țara noastră. Citește articolul