ACCES PREMIUM
Relațiile comerciale dintre furnizorii și cumpărătorii de produse alimentare și agricole, care întrunesc anumite condiții, se derulează, începând din aprilie 2022, în baza Legii nr. 81/2022 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care a fost adoptată pentru transpunerea la nivel național a Directivei europene 633/2019 (Directiva UTP). În principal, noul act normativ are drept scop implementarea unui mecanism de protecție a furnizorilor vulnerabili în raport cu întreprinderile cumpărătoare din cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar, care au o putere de negociere mare. Legea conține 25 de practici comerciale neloiale, șase practici condiționate de convenția anterioară prin clauze clare și lipsite de ambiguitate și sancțiuni semnificative pentru nerespectarea regulilor stabilite.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Presiunile apărute pe piața energiei în 2021, care au generat creșterea accelerată a prețurilor, au dus la implementarea unor măsuri specifice în majoritatea țărilor europene, în principal pentru protecția consumatorilor. Și România a adoptat astfel de măsuri, în toamna anului trecut, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie, compensarea parțială de către stat a facturilor la energie electrică și gaze naturale, însă acestea au fost gândite ca soluții temporare, pentru depășirea iernii, aplicabile până la sfârșitul lunii martie 2022. Dar conflictul izbucnit la sfârșitul lunii februarie în Ucraina a adus noi provocări și a prelungit tensiunile în piața de energie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deschiderea negocierilor pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) reprezintă o dovadă că economia românească a evoluat în direcția corectă în ultimii ani. În același timp, invitația de integrare vine cu o serie de condiții, în special în direcția accelerării reformelor structurale, ceea ce ar trebui să creeze premisa de recuperare a decalajelor de dezvoltare față de țările membre ale organizației.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Noul sistem de raportare fiscală SAF-T, introdus de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) începând din acest an, este extrem de complex. Perioada pe care firmele au avut-o la dispoziție pentru implementare a fost destul de scurtă. Din aceste considerente, există riscul ca declarațiile pe noul format SAF-T să fie depuse cu întârziere sau incomplet. Care sunt principalele aspecte la care trebuie să fie atenți contribuabilii pentru ca primul termen legal de raportare să fie respectat?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Administrația fiscală și-a propus, pentru 2022, creșterea ponderii veniturilor din taxe și impozite în produsul intern brut prin eficientizarea colectării, care are la bază atât stimularea conformării voluntare, cât și o serie de măsuri de combatere a evaziunii fiscale. Planurile anunțate pentru acest an indică faptul că autoritățile au ajuns la concluzia că reforma și digitalizarea administrației fiscale reprezintă combinația optimă pentru atingerea acestui scop. Prin urmare, anul ce tocmai a început se va baza pe acești doi piloni, cu beneficii estimate atât pentru stat, cât și pentru contribuabili, dar și cu eforturi substanțiale de implementare pentru ambele părți. O parte dintre măsurile adoptate de autorități, bazate pe soluții digitale de relaționare cu contribuabilii, au intrat deja în vigoare și produc efecte, iar altele sunt la nivel de angajament.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Industria auto este, fără îndoială, una dintre cele mai încercate în ultimii doi ani, dat fiind că s-a confruntat cu numeroase provocări, disfuncționalități în lanțurile de aprovizionare la nivel global, criza semiconductorilor și creșterea prețurilor materiilor prime fiind doar câteva dintre acestea. Dificultățile nu au întârziat să producă efecte asupra angajaților din industria auto, astfel că angajatorii trebuie să ia în calcul toate instrumentele pe care le au la îndemână pentru a-și asigura forța de muncă necesară continuării și chiar intensificării activității pentru a recupera decalajele înregistrate în contextul pandemiei. Printre acestea se numără facilitățile acordate de stat, importul de forță de muncă, munca la distanță sau detașarea angajaților în alte state. Însă toate acestea au și implicații fiscale, și juridice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La finalul fiecărui an, departamentele financiar-contabile din cadrul companiilor se concentrează pe îndeplinirea obligațiilor legate de declararea și plata taxelor la bugetul de stat. Însă, pentru conformare fiscală și pentru optimizarea fluxului de numerar, societățile comerciale trebuie să deruleze o serie de operațiuni, cum ar fi inventarierea stocurilor, ajustarea voluntară a prețurilor de transfer, unde este cazul, analizarea capitalurilor proprii în vederea aplicării unor bonificații sau revizuirea deducerii suplimentare a TVA aferentă achizițiilor de la furnizorii declarați inactivi sau cu codul de TVA anulat. Aceste verificări ar trebui realizate periodic, dar, de regulă, sunt amânate din cauza presiunilor cotidiene, iar contribuabilii riscă să omită anumite obligații de declarare și să rateze o serie de oportunități. Situația este valabilă pentru majoritatea companiilor, dar cele mai afectate sunt cele care fac parte din grupuri multinaționale, inclusiv cele din domeniul auto.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Proiectul de lege care prevede introducerea, în România, a unei taxe asupra veniturilor obținute de furnizorii de servicii media audiovizuale la cerere, cum ar fi Netflix, HBO GO, Amazon Prime Video, Voyo, de la utilizatorii români pentru vizionarea de filme online, cunoscută drept „taxa Netflix”, a fost adoptat de Camera Deputaților în data de 7 decembrie 2021. Pentru a deveni lege, în următoarea etapă, proiectul trebuie să treacă de Senat. În varianta adoptată de prima cameră sesizată, cota de impozitare propusă este de 2%, la jumătate față de cea cuprinsă în forma inițială a proiectului de lege, respectiv 4%.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
V-ați întrebat vreodată de ce piața de software de management al proceselor de business, intitulată Business Process Management (BPM), este atât de mică în România? Și, mai important, dacă va crește vreodată? Pandemia de COVID-19 poate fi chiar contextul de care piața de BPM avea nevoie pentru a câștiga tracțiune și a-și atinge adevăratul potențial. Conform raportului Global Mobile Business Process Management Market pentru perioada 2016 - 2022, piața globală de BPM va ajunge la 3,7 miliarde de dolari până în 2022, cu o rată anuală de creștere de 21,5%. Iar România cu siguranță contribuie la evoluția acestei piețe.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Piața cesiunii de creanțe neperformante este blocată, în România, din cauza impozitării excesive a sumelor obținute din astfel de tranzacții, regulă intrată în vigoare la 1 ianuarie 2018. Acest tratament fiscal a descurajat companiile din mai multe sectoare de activitate să recurgă la cesiunea creanțelor, dar în mod special instituțiile financiare, care apelau deseori la asemenea operațiuni pentru a-și curăța bilanțul, conform recomandărilor oferite chiar de Banca Națională a României.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Deloitte România 
