ACCES PREMIUM
În ultimii ani, denunțarea iregularităților a progresat considerabil, devenind un aspect-cheie al guvernanței corporative din cadrul unei organizații. A început odată cu adoptarea Directivei Uniunii Europene (UE) privind denunțarea iregularităților (2019/1937) și a fost treptat transpusă în legislația națională, inclusiv în Legea nr. 361/2022. Acest cadru legal impune obligații clare pentru stabilirea unor canale de raportare securizate, asigurarea confidențialității și protejarea denunțătorilor de represalii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Numărul sesizărilor privind posibile încălcări ale legii, transmise prin canalele externe prevăzute de Legea privind protecția avertizorilor în interes public, s-a dublat în 2024 față de anul anterior, potrivit unei statistici publicate recent de Agenția Națională de Integritate (ANI). Persoanele care află, în context profesional, despre fapte ilegale pot semnala aceste situații în mod confidențial și pot beneficia, în anumite condiții, de protecție legală împotriva represaliilor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Există diferențe esențiale între Legea privind avertizorii în interes public și Hotărârea privind combaterea hărțuirii la locul de muncă în ceea ce privește canalele de sesizare, instanța competentă, etapele investigației și protecția persoanelor implicate. Deși ambele reglementări vizează soluționarea alertelor profesionale, ele stabilesc proceduri distincte, iar încadrarea corectă a sesizărilor este esențială pentru angajatori. Confuzia frecventă între cele două mecanisme juridice impune o clarificare a sferei de aplicare specifice fiecăruia.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea avertizorilor în interes public, apărută la final de 2022, stabilește că autoritățile și instituțiile publice care primesc și soluționează raportări legate de încălcarea legii trebuie să transmită anual Agenției Naționale de Integritate (ANI) un formular de raportare a datelor statistice. Acum, printr-un ordin apărut miercuri în Monitorul Oficial, ANI a stabilit că termenul pentru transmiterea raportării anuale este ultima zi de vineri din luna februarie a fiecărui an.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În România, mentalitatea față de sistemele de raportare internă (whistleblowing) este influențată de experiențe istorice și culturale care au modelat percepțiile colective despre denunț și responsabilitate socială. Moștenirea regimului comunist, marcată de frica și suspiciunea față de „turnătorie”, afectează până astăzi atitudinile multor angajați, care văd raportarea comportamentelor inadecvate ca un act negativ. Această percepție creează obstacole în utilizarea eficientă a sistemelor de avertizare internă, în ciuda eforturilor legislative recente de a încuraja transparența și integritatea.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Avertizorul în interes public poate contesta măsurile ce reprezintă represalii determinate de raportarea sa internă sau externă ori de divulgarea publică pe care a făcut-o și poate cere, pe calea ordonanței președințiale, inclusiv suspendarea măsurilor ce reprezintă represalii. O astfel de măsură este și concedierea făcută imediat după raportarea angajatului. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea avertizorilor de integritate impune companiilor cu peste 50 de angajați și autorităților și instituțiilor publice obligația de a avea canale interne de raportare pentru a permite avertizorilor să raporteze încălcările legii. Acest proces de raportare internă include desemnarea unui responsabil care poate fi un angajat propriu sau chiar mai mulți ori externalizarea către un terț care să gestioneze primirea, înregistrarea și soluționarea acestor raportări, asigurându-se că sunt respectate cerințele legale și că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție împotriva represaliilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Principalul criteriu de departajare între cine are obligații și cine nu are în privința obligației de a avea un canal intern de raportare în contextul Legii Whistleblower este numărul de angajați. În cazul entităților publice, numărul de angajați nu prezintă relevanță însă. La acest moment, toți angajatorii privați cu cel puțin 50 de angajați au obligația de a avea un canal intern de raportare, riscând altfel o amendă ce poate ajunge până la 40.000 de lei. Canalul intern de raportare este un mecanism vital pentru asigurarea respectării legii în cadrul entităților publice și private. Instituirea și gestionarea eficientă a acestuia nu numai că promovează un mediu de lucru etic și legal, dar protejează și drepturile celor care își asumă responsabilitatea de a semnala neregulile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ultimele șase luni au adus în planul reglementărilor aplicabile raporturilor de muncă noi obligații. Ce au în comun Legea Whistleblower și metodologia privind prevenire hărțuirii e nu doar ziua de 17 a lunii în care a intrat în vigoare o obligație sau alta, ci și faptul că acele obligații vin la pachet cu necesitatea de a avea un responsabil desemnat. Dacă una dintre obligații nu vizează însă micii angajatori, cealaltă se aplică absolut tuturor angajatorilor din România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Avertizorul este persoana care efectuează o raportare sau divulgă public informații referitoare la încălcări ale legii, obținute în context profesional. De cele mai multe ori, avertizorul este chiar un angajat care a aflat despre anumite încălcări ale legii care se petrec în compania sau instituția/autoritatea publică unde lucrează. Când angajatul denunță încălcarea legii privind achizițiile publice și situația „explodează” apoi în presă, devine ținta unor represalii mergând de la cercetări pentru diverse fapte, acuzații de hărțuire, discriminare salarială și până la imposibilitatea de a mai intra fizic în birou. Legea îi protejează însă pe avertizori: ca să nu fie dezavantajați de durata unui proces privind legalitatea măsurilor, judecătorii pot decide, separat, într-o acțiune privind suspendarea măsurilor, că acestea au caracterul unor represalii ca urmare a avertizării de integritate. La angajatori însă legea pune din nou sarcine probei în brațele acestora: trebuie să dovedească faptul că măsurile nu sunt ceea ce par.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Deloitte România 
Cristina Iacob 
Andrei Dina 
Dragoș Niculescu 
Biriș Goran 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 