avocatnet.ro 
1 Deși a venit în decembrie 2022, încă vorbim de Legea avertizorilor de integritate pentru că nu toate obligațiile sale s-au așezat încă de atunci. Mai exact, un an de zile companiile cu 50 - 249 de angajați nu au fost vizate de Legea nr. 361/2022 în întregimea sa. Data de 17 decembrie 2023 a fost cea de la care discutăm de aplicarea extinsă a Legii avertizorilor în România (așa-zisa Lege Whistleblowers), întrucât obligația de a avea canale interne de raportare și proceduri aferente a început să se aplice de la acea dată și companiilor care au între 50 și 249 de angajați, așa cum aminteam anul trecut în decembrie.
Desigur că implementarea unui canal intern pentru raportarea încălcărilor legii nu se poate face fără un om care să se ocupe de tot ce presupune implementarea. La pachet cu obligația de a avea acest canal intern de raportare vine și obligația de a desemna o persoană, un compartiment sau un terț „cu atribuții în ceea ce privește primirea, înregistrarea, examinarea, efectuarea de acțiuni subsecvente și soluționarea raportărilor, care să acționeze cu imparțialitate și care să fie independent în exercitarea acestor atribuții”.
„Autoritățile, instituțiile publice, alte persoane juridice de drept public, indiferent de numărul de angajați, precum și persoanele juridice de drept privat care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a identifica sau institui canale interne de raportare și de a stabili proceduri de raportare internă și pentru efectuarea de acțiuni subsecvente (...) Obligația de identificare sau de instituire a canalelor interne de raportare, de stabilire a procedurilor de raportare internă și de efectuare de acțiuni subsecvente stabilite de către autoritățile și instituțiile publice se aplică și structurilor fără personalitate juridică ale acestora, care au cel puțin 50 de angajați”, scrie în lege. Acele proceduri la care se referă textul citat cuprind, în mod obligatoriu, „desemnarea unei persoane sau a unui compartiment cu atribuții în managementul raportărilor”.
Responsabilul nu trebuie să vină neapărat din interiorul companiei, respectiv dintre angajații companiei. Dacă vine din rândul angajaților, e important ca acesta să înțeleagă că are și obligații în ceea ce privește confidențialitatea, precum și protecția datelor personale, între altele.
În fine, cei care sunt obligați prin lege să aibă canale interne de raportare și nu le au riscă amenzi între 3.000 și 30.000 de lei. Totodată, angajatorii trebuie să informeze angajații despre existența și accesibilitatea canalelor de raportare.
2 Acum, trecând la ceva mai recent decât obligația de mai sus, ajungem la metodologia privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă. Din 17 aprilie 2024, angajatorii trebuie să poată prezenta, în caz de control sau, mai rău, de conflict de muncă cu angajații, metodologia realizată conform HG nr. 970/2023. Metodologia care stabilește cadrul clar pentru prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și hărțuirii morale la locul de muncă se aplică atât în sectorul public, cât și în cel privat, impunând o serie de obligații pentru angajatori, cu scopul de a crea un mediu de lucru sigur și respectuos pentru toți angajații.
De mai multe ori în cadrul acesteia este menționat „responsabilul”, respectiv „comisia de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire”. Este persoana căreia i se adresează victima unei hărțuiri la locul de muncă, „conducătorul instituției/angajatorului desemnează prin act administrativ o persoană responsabilă/constituie o comisie pentru primirea și soluționarea plângerilor/sesizărilor, denumită în continuare comisia” și avem trasate responsabilitățile sale în mod special în ghidul anexat metdologiei cuprinse de HG nr. 970/2023. Am vorbit pe larg despre distincția dintre responsabil și comisie în acest material. Amenda pentru angajatorii care nu iau măsuri pentru prevenirea hărțuirii este însă în lege de dinainte să avem un model de ghid de implementat la nivel intern - detalii, aici.
Aici însă responsabilul nu poate fi decât un angajat. Asta se înțelege dacă ne uităm la anumite referiri făcute în HG nr. 970/2023 în privința persoanei responsabilului - de pildă, „La momentul numirii persoanei responsabile sau, după caz, a membrilor în Comisia de primire și soluționare a cazurilor de hărțuire, persoana responsabilă/membrii comisiei va/vor semna un acord de confidențialitate sub sancțiunile prevederilor art. 26 alin. (2) și ale art. 39 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 227 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare”. Din comisie însă pot face parte și consultanți externi, chestiune prevăzută expres prin HG. Totodată, un indicator că responsabilul vine din interiorul companiei este și modelul de tabel pentru anunțarea acestuia către toți angajații, unde este indicat departamentul/structura din care face parte.
KlausTudor