Legislația muncii nu a scăpat de modificări importante anul acesta - de la legea care introduce un nou mecanism pentru stabilirea salariului minim, aplicabil din 2025, modificări semnificative pe Codul muncii și sancțiuni mai severe pentru angajatorii din România, până la sancționarea nerespectării regimului voluntariatului. Alte modificări includ extinderea Fondului de garantare a creanțelor salariale și actualizări ale regimului de muncă pentru străini, precum și interdicții privind munca de noapte pentru părinții singuri. Le-am sintetizat pe toate în retrospectiva de azi: Citește articolul
Piața muncii e marcată de numeroase provocări, iar angajații aduc mereu în discuții, pe forumuri, în grupuri de social media sau ne trimit nouă, la avocatnet.ro, diverse relatări despre cum se aplică legea la locul lor de muncă. Din abundența de subiecte, am continuat în 2024 să abordăm subiectele care ne arată care este o parte din realitatea de pe piața muncii, cea povestită de angajați. Citește articolul
Indemnizația pentru internship va fi majorată în 2025, în urma creșterii salariului minim pe economie. Firmele și autoritățile care încheie contracte de internship vor plăti cu 175 de lei mai mult comparativ cu nivelul actual al indemnizației. Citește articolul
Angajații care nu își vor lua toate zilele de concediu din 2024 pot sta liniștiți: își pot folosi zilele rămase până pe 30 iunie 2026, conform prevederilor Codului muncii. Dreptul la concediul de odihnă este garantat prin lege, iar angajatorii au obligația să asigure efectuarea acestuia în termenul legal. Citește articolul
Firmele și instituțiile publice cu peste 50 de angajați vor avea, de anul viitor, noi obligații în legătură cu angajarea, într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați, a unor persoane cu dizabilități, după cum stabilește o ordonanță apărută luni. Concret, aceste entități vor trebui să dovedească că au cerut sprijinul unor organizații nonguvernamentale (ONG-uri) la angajarea persoanelor cu dizabilități și să transmită anual autorităților o situație centralizată a funcțiilor ocupate de aceste persoane. Citește articolul
Nu de acum, ci de multă vreme, Codul muncii impune tuturor angajatorilor să asigure formarea profesională angajaților: ceea ce diferă de la un angajator la altul e doar periodicitatea cu care ar trebui făcută această formare. Mai mult, toți cei care au de la 20 de angajați în sus trebuie să elaboreze inclusiv planuri de formare profesională pe bază anuală. Vorbim, totodată, de prevederi obligatorii în regulamentul intern, dar și de necesitatea de a informa angajatul cu privire la formare încă din momentul informării prealabile, adică înainte de a semna contractul. Citește articolul
Atunci când nu avem reguli precise într-un act normativ, concluzia poate fi că se poate orice, însă nu și atunci când dispozițiile legale sunt interpretate ținând cont de întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă. Un astfel de exemplu îl avem în cazul structurii interne a angajatorilor din sectorul privat, Codul muncii făcând referire, generic, la dreptul angajatorului de a stabili organizarea și funcționarea unității, deci inclusiv la stabilirea structurii interne. Cu alte cuvinte, nu regăsim expres referirea la „organigramă”, dar implicit legislația se referă la ea. Citește articolul
Legea avertizorilor de integritate impune companiilor cu peste 50 de angajați și autorităților și instituțiilor publice obligația de a avea canale interne de raportare pentru a permite avertizorilor să raporteze încălcările legii. Acest proces de raportare internă include desemnarea unui responsabil care poate fi un angajat propriu sau chiar mai mulți ori externalizarea către un terț care să gestioneze primirea, înregistrarea și soluționarea acestor raportări, asigurându-se că sunt respectate cerințele legale și că avertizorii beneficiază de confidențialitate și protecție împotriva represaliilor. Citește articolul
Cadrul legal în vigoare stabilește că angajatorul are obligația de a elibera, la cererea angajatului, toate documentele necesare care atestă calitatea de salariat a acestuia, într-un termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. Citește articolul
În contextul temperaturilor ridicate care afectează România, angajatorii trebuie să aibă în vedere în unele cazuri inclusiv posibilitatea întreruperii colective a lucrului când temperaturile extreme se mențin pentru cel puțin două zile consecutive. În aceste cazuri, contractele individuale de muncă rămân în vigoare și perioada de întrerupere este considerată vechime în muncă. Angajatorii trebuie să stabilească, împreună cu reprezentanții angajaților, cum se vor recupera orele nelucrate și modul de compensare a salariaților dacă nu va avea loc recuperarea orelor. Nerespectarea prevederilor referitoare la munca în perioade caniculare poate duce amenzi, dar riscul mult mai mare decât acel al amenzilor este cel legat de efectele temperaturilor extreme asupra angajaților, având în vedere că stresul termic poate cauza afecțiuni grave. Citește articolul