ACCES PREMIUM
Ochii care nu se văd la birou nu sunt promovați - cam așa sună politica unei mari companii americane multinaționale, care își anunță angajații că pot păstra regimul de muncă integral la distanță, doar că astfel se autoexclud de la ideea de a se dezvolta în cadrul companiei. În România însă, legea e cât se poate de clară în privința egalității de tratament dintre angajații de acasă și cei de la birou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Analiza pe care se bazează acest material are la bază opiniile celor trei categorii posibile de salariați - cei care nu și-au desfășurat activitatea niciodată în regim de telemuncă, cei care își desfășoară în prezent activitatea în regim de telemuncă și cei care au/au avut un regim mixt (adică acel tip de program nou-introdus în cadrul art. 118 alin. 7 din Codul muncii - organizarea flexibilă a timpului de muncă prin utilizarea formulelor de muncă la distanță, cunoscut mai mult ca regim hibrid). De asemenea, fiind în discuție opinii personale ale celor în cauză, exprimate fie în spațiul public, fie în cadrul unor discuții informale, avem în vedere un nivel ridicat de subiectivism, acesta fiind mai puțin evidențiat în cazul celor care lucrează în regim hibrid, aceștia având posibilitatea reală de a compara cele două (chiar trei) situații.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Imaginea telesalariatului care lucrează pe o plajă însorită sau într-o poiană, în mijlocul naturii, ținând pe genunchi un laptop, a devenit, informal, simbolul libertății oferite de digitalizarea relațiilor de muncă, de noile oportunități pe care tehnologia le aduce, însă dispozițiile legale sunt ceva mai complexe în această privință. Nu vom discuta despre toate aspectele legate de munca pe plajă sau din „vârful muntelui”, ci exclusiv despre condițiile pe care echipamentul cu ecran de vizualizare și întreg „postul de lucru” trebuie să le îndeplinească pentru ca telesalariatul să-și desfășoare activitatea în siguranță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Scutirea de impozit în cazul IT-iștilor nu este condiționată de prestarea activității angajatului în România 12 luni din an. Practic, dacă angajatul pleacă o lună - două într-un alt stat, cu care România are o convenție de evitare a dublei impuneri, scutirea se păstrează odată cu regimul fiscal român. Într-un răspuns detaliat al Ministerului Finanțelor pentru avocatnet.ro se subliniază faptul că nu există nicio reglementare fiscală care să condiționeze acordarea scutirii de impozit de prezența angajatului în România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Beneficiile telemuncii, precum e flexibilitatea, sunt contrabalansate de provocări precum riscurile psihosociale și estomparea graniței dintre muncă și viața privată. Agenția Europeană de Sănătate și Securitate în Muncă (AESSM) subliniază nevoia de reglementări care să țină cont de dimensiunea de gen în telemuncă pentru a asigura echilibrul între viața profesională și cea privată a femeilor, având în vedere impactul negativ disproporționat al telemuncii asupra femeilor în termeni de conflict între muncă și viața personală, stres și sănătate. Până la reglementări însă, angajatorii pot să facă pași semnificativi pentru a reduce riscurile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Flexibilitatea în muncă poate contribui la echilibrarea cerințelor vieții personale și profesionale ale angajaților, oferindu-le opțiuni precum programul individualizat, cel puțin un regim hibrid de muncă, nu doar de la birou și orare mai flexibile de lucru. Zilele de concediu suplimentare sunt un beneficiu care poate contribui la un echilibru mai bun între viața privată și cea profesională. La fel și reducerea timpului de muncă săptămânal. În plus, beneficiile de sănătate și wellness pot contribui la îmbunătățirea stării fizice și psihice a angajaților, legea oferind câteva facilitățile fiscale ce pot reduce costurile pentru respectivele beneficii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Introduse în pandemie, facilitățile fiscale pentru cei până la 400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor cu telemunca nu mai există de la 1 ianuarie. Dar asta nu înseamnă că nu le mai luăm în calcul și că toți telesalariații rămân fără respectivele sume. Mai sunt obligați angajatorii să suporte vreo cheltuială? În episodul 6 ne propunem să răspundem la câteva întrebări importante pe acest subiect. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-un anunț făcut azi de dimineață, Ministerul Educației arată că toate unitățile de învățământ din Iași sunt închise din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile, precum și mai multe școli din Brăila, Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Buzău și Galați. În contextul în care școlile sunt închise temporar din diverse motive, precum condițiile meteorologice nefavorabile sau alte situații de urgență, legea vine în sprijinul părinților, oferindu-le posibilitatea de a obține zile libere pentru a avea grijă de copiii lor. Sunt prevăzute însă unele condiții.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Taxarea integrală a banilor pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă nu ar trebui să reprezinte un criteriu pentru redesenarea muncii de acasă într-o companie. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, de când s-a modificat regimul fiscal, a fost pusă și această problemă. În cazul în care telemunca se prestează așa cum prevede legea, revenirea la munca 100% de la birou nu se poate face fără acordul angajaților respectivi.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
