ACCES PREMIUM

De unde pornesc situațiile conflictuale legate de telemuncă? Să vorbim, din nou, despre esența acesteia - partea I

În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telemunca privită ca beneficiu - o eroare comună din ce în ce mai des întâlnită

Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Retrospectivă 2024

Spețe utile în abordarea problemelor de muncă: de la evaluări deficitare, beneficii neasumate contractual și desființări de posturi efectuate ne(legal)

Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Extinderea dreptului la telemuncă pentru părinții copiilor cu dizabilități a primit raport favorabil la Camera Deputaților

Propunerea legislativă pentru modificarea Codului muncii vizează introducerea unor prevederi referitoare la părinții care au în întreținere copii cu handicap, adoptată deja la Senat, a primit raport favorabil la Cameră, document care conturează forma finală a actului normativ. Inițiativa introduce posibilitatea acestora de a lucra un număr mai mare de zile de acasă.
Citește articolul

ACCES PREMIUM

Efectuarea cercetării disciplinare la distanță, în cazul telesalariaților. Cum semnează angajatul documentele rezultate în urma cercetării?

Contractul de telemuncă reglementează relația dintre telesalariat și angajator, aplicându-se reguli de disciplină a muncii, chiar și în condiții de distanță geografică. Acesta permite desfășurarea cercetărilor disciplinare prin tehnologia informației, necesitând clarificări în regulamentul intern despre drepturile telesalariaților, inclusiv dreptul de a fi asistați. Semnătura electronică poate fi utilizată pentru documentele rezultate în cadrul cercetării disciplinare, dar nu și dacă nu există un cadru prestabilit legat de utilizarea sa în cadrul relațiilor de muncă, iar, în lipsa acesteia, se va recurge la semnătura olografă, menționându-se acest aspect în procesul-verbal. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Telesalariatul, accidentat în drumul spre o programare medicală în timpul programului de muncă. Vorbim sau nu de un accident de muncă?

Relațiile de muncă, indiferent de tipul contractului, sunt guvernate de principii generale care se adaptează în funcție de specificul activității desfășurate. Analizând situația unui telesalariat implicat într-un accident auto în timpul programului de muncă, trebuie subliniată importanța unei evidențe corecte a timpului de muncă și a formalizării „învoirilor”, deoarece absențele nejustificate pot duce la neclasificarea accidentului ca fiind de muncă. În cazul telesalariaților, angajatorii au obligația de a monitoriza periodic lucrătorii care lucrează în condiții de izolare, pentru a preveni eventuale absențe și a asigura securitatea și sănătatea acestora. Chiar dacă un accident nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerat accident de muncă, acest lucru nu minimizează necesitatea de a aborda situațiile de risc și de a lua măsuri preventive. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Regimul de muncă hibrid nu afectează predictibilitatea relației de muncă

Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Impozitarea telemuncii transfrontaliere: Tendințe și preocupări la nivel european

Devenite de mare actualitate și, în același timp, subiecte sensibile, reglementarea lucrului la distanță și, respectiv, impozitarea muncii transfrontaliere încep să preocupe din ce în ce mai mult, pe plan național, țările membre UE, dar și la nivelul Comisiei Europene. Chiar dacă pare că a fost ușor lăsată deoparte, este probabil ca, odată cu numirea noilor comisari europeni (care se va finaliza în cursul lunii noiembrie), analiza opțiunilor de impozitare a muncii transfrontaliere la distanță în țările UE să fie reluată. Fiind un subiect complex, aflat în continuă evoluție, și având în vedere creșterea popularității muncii la distanță și a telemuncii, autoritățile locale și europene sunt de acord că reglementările fiscale actuale trebuie completate, astfel încât au apărut inițiative recente menite să aducă clarificări necesare și obligatorii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în regim hibrid, de departe cea mai avantajoasă formulă de lucru, vine cu provocări inclusiv pe zona de SSM

Modelul de muncă hibrid este probabil cel mai utilizat în actuala paradigmă de muncă, oricare ar fi proporția zilelor de muncă petrecute în afara sediului angajatorului. Deși pare cea mai avantajoasă formulă de lucru pentru a asigura flexibilitatea mult râvnită de angajați în prezent, munca în regim hibrid vine și cu unele provocări. Una dintre ele e chiar diluarea responsabilităților de sănătate și securitate în muncă (SSM). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pot lucra în regim de telemuncă de la sediul altui angajator?

Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul