ACCES PREMIUM
Telemunca rămâne un subiect de interes la nivel european, la cinci ani de la debutul pandemiei, Comisia Europeană lansând anul trecut o consultare privind „telemunca echitabilă” și dreptul la deconectare, după eșecul negocierilor pentru actualizarea Acordului-cadru din 2002. Deși nu există legislație unitară la nivelul Uniunii Europene, multe state au adoptat reglementări pentru a proteja salariații care lucrează de la distanță. Abordările variază: unele țări au legi explicite privind drepturile și obligațiile părților, altele preferă acorduri colective sau ghiduri. Niciunul dintre statele UE nu recunoaște un drept absolut la telemuncă, aceasta rămânând un aranjament voluntar, cu variații semnificative privind acoperirea costurilor și cheltuielilor aferente.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă autoritățile stabilesc închiderea temporară a unor școli din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile sau în alte situații de urgență, părinții copiilor care învață acolo pot obține zile libere pentru a avea grijă de cei mici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul actual, tot mai mulți angajatori doresc să revină la forma clasică de muncă la birou, după o perioadă prelungită de telemuncă impusă de pandemie, semnalul fiind dat în mare măsură de marile corporații, dintre care unele sunt prezente și în România, însă fenomenul „întoarcerii forțate la birou” se amplifică și, astfel, apar diverse tensiuni, uneori chiar veritabile conflicte în legătură cu acest aspect. Cu toate astea, telemunca a demonstrat numeroase avantaje, atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori, devenind o opțiune viabilă pentru multe companii. În acest sens, este esențial ca angajatorii și telesalariații să fie bine informați și să respecte prevederile legale în vigoare, pentru a asigura o tranziție lină și eficientă, dacă este cazul. La început de 2025, am decis că merită reluate în detaliu anumite aspecte esențiale legate de telemuncă: Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pornim de la o întrebare simplă: este telemunca un beneficiu exclusiv pentru lucrător sau are și angajatorul o serie de avantaje? Telemunca a devenit un subiect de interes major din 2020, chiar dacă este reglementată oficial din 2018, prin adoptarea Legii 81/2018. Deși mulți consideră că telemunca reprezintă un beneficiu exclusiv pentru lucrător, realitatea este mult mai complexă, iar uneori este folosită ca instrument de constrângere, fiind astfel ignorate principiile de bază ale relației de muncă. Abordarea acestui subiect în spațiul public concluzionând că „firmele decid să-și recheme angajații la birou” sau să retragă „beneficiul de a lucra în regim de telemuncă” este neconformă atât din punct de vedere legal, cât și în ceea ce privește echilibrul oricărui raport juridic de muncă, în contextul legislativ român, desigur. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retrospectivă 2024
Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Propunerea legislativă pentru modificarea Codului muncii vizează introducerea unor prevederi referitoare la părinții care au în întreținere copii cu handicap, adoptată deja la Senat, a primit raport favorabil la Cameră, document care conturează forma finală a actului normativ. Inițiativa introduce posibilitatea acestora de a lucra un număr mai mare de zile de acasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Contractul de telemuncă reglementează relația dintre telesalariat și angajator, aplicându-se reguli de disciplină a muncii, chiar și în condiții de distanță geografică. Acesta permite desfășurarea cercetărilor disciplinare prin tehnologia informației, necesitând clarificări în regulamentul intern despre drepturile telesalariaților, inclusiv dreptul de a fi asistați. Semnătura electronică poate fi utilizată pentru documentele rezultate în cadrul cercetării disciplinare, dar nu și dacă nu există un cadru prestabilit legat de utilizarea sa în cadrul relațiilor de muncă, iar, în lipsa acesteia, se va recurge la semnătura olografă, menționându-se acest aspect în procesul-verbal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relațiile de muncă, indiferent de tipul contractului, sunt guvernate de principii generale care se adaptează în funcție de specificul activității desfășurate. Analizând situația unui telesalariat implicat într-un accident auto în timpul programului de muncă, trebuie subliniată importanța unei evidențe corecte a timpului de muncă și a formalizării „învoirilor”, deoarece absențele nejustificate pot duce la neclasificarea accidentului ca fiind de muncă. În cazul telesalariaților, angajatorii au obligația de a monitoriza periodic lucrătorii care lucrează în condiții de izolare, pentru a preveni eventuale absențe și a asigura securitatea și sănătatea acestora. Chiar dacă un accident nu îndeplinește condițiile legale pentru a fi considerat accident de muncă, acest lucru nu minimizează necesitatea de a aborda situațiile de risc și de a lua măsuri preventive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși sintagma „muncă în regim hibrid” nu se regăsește ca atare în actele normative, acest tip de activitate este implicit definit, încă din 2018, prin Legea privind reglementarea activității de telemuncă și are reguli suficient de clare, acestea având rolul de a asigura relației de muncă o minimă predictibilitate. Faptul că lucrătorul nu-și desfășoară activitatea într-un loc de muncă organizat de angajator nu presupune și transformarea raportului juridic de muncă în privința celorlalte aspecte, ci se referă exclusiv la clauza esențială „locul muncii” care, în aceste situații, nu mai este stabilit exclusiv de angajator.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dragoș Niculescu 
Dan Năstase 
avocatnet.ro 
Cristian Stanescu 
