ACCES PREMIUM
Detașarea, ca regulă generală, reprezintă modificarea locului muncii decisă unilateral de angajator, la un alt angajator, deci salariatul are posibilități limitate dacă intenționează să se opună. Pornind de la acest aspect, legislația muncii prevede o serie de garanții și drepturi pentru salariatul detașat, limitând posibilitatea afectării și a altor elemente esențiale ale contractului individual de muncă. Tot ca regulă generală, contractul colectiv de muncă (CCM) produce efecte în privința părților semnatare, fiind denumit chiar „legea părților”, iar în acest context apare și întrebarea dacă și în ce măsură dispozițiile contractului colectiv încheiat la nivelul unității care a dispus detașarea sunt aplicabile în cadrul relației dintre salariatul detașat și unitatea la care s-a dispus detașarea. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Cea mai mare parte a activităților remunerate se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă aflate sub incidența Codului muncii. Deși se află într-o permanentă modificare, completare și actualizare, relațiile de muncă se bazează în continuare pe principiul bunei credințe. Adesea, angajații reclamă faptul că nu-și cunosc suficient de bine drepturile sau deloc, cu toate că nu ne putem prevala de propria necunoaștere a legii atunci când ajungem în fața unui judecător. Totodată, trebuie să reamintim faptul că angajatorul nu e dator să-l instruiască pe angajat cu privire la drepturile acestuia din urmă, iar cunoașterea măcar a celor mai importante drepturi ale sale la locul de muncă este și va fi întotdeauna în avantajul salariatului. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Sunt întrebat, din ce în ce mai des, dacă salariatului care-și reclamă angajatorul la inspectoratul teritorial de muncă (ITM) îi este asigurat dreptul la confidențialitate, dacă angajatorul ar putea afla cine l-a reclamat și care sunt consecințele în cazul în care este deconspirat. În teorie, confidențialitatea trebuie respectată, dar nu putem spune că nu s-au întâmplat în practică situații în care principiul n-a fost respectat, iar alteori este destul de ușor pentru angajator să-și dea seama cine a fost cel care a sesizat Inspecția. Există o teamă a angajatului, dar fără să o diminuăm sau să o bagatelizăm, trebuie spus și subliniat iar și iar că lipsa de atitudine față de încălcarea legii, lipsa „ripostei legitime” a angajatului nu va duce niciodată la îmbunătățirea situației, nici la diminuarea abuzurilor, iar conflictul care oricum exista între angajat și angajator va rămâne cel puțin în aceeași fază, dacă nu cumva se va acutiza ulterior.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În timp ce angajatorul nu este obligat și nu trebuie să se adreseze unei instanțe pentru a constata și sancționa abaterile disciplinare și nici pentru a modifica procedurile interne ori anumite documente, salariații se pot adresa angajatorului, instituțiilor cu atribuții de verificare, control și supraveghere sau chiar instanței pentru a-și apăra drepturile sau pentru a solicita constatarea și/sau sancționarea deciziilor pe care le consideră a fi nelegale și/sau netemeinice. Citește articolul
ACCES GRATUIT
În domeniul raporturilor de muncă, există, potrivit reglementărilor în vigoare, anumite lucruri pe care angajatorul nu i le poate impune salariatului. Printre acestea, se numără faptul că, odată cu implementarea semnăturii electronice, angajații nu pot fi obligați să își cumpere o astfel de semnătură, dar și faptul că nu pot fi forțați să încaseze salariul într-un cont bancar ori, în caz de demisie, nu pot fi obligați să renunțe la această cerere.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Într-adevăr, Codul muncii recunoaște dreptul la o pauză de masă, însă numai salariaților care lucrează mai mult de șase ore pe zi. Cu privire la durata acestei pauze nu scrie însă nimic în Cod. Se presupune însă că trebuie să fie tratată într-un regulament de ordine interioară sau în contractul colectiv de muncă. Singura situație în care durata pauzei e prevăzută e în cazul tinerilor sub 18 ani care lucrează.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sancțiunile disciplinare trebuie să dispară din istoricul salariatului în termen de 12 luni de la aplicarea lor, potrivit Codului muncii, în condițiile în care nu a mai intervenit o altă sancționare între timp. Adesea, angajatorii uită de aceste prevederi sau le ignoră voit, iar salariații nu cunosc beneficiile radierii sancțiunilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retrospectivă
În 2015, autorităţile au operat mai multe modificări legislative cu privire la drepturile pe care le au salariaţii. Mai precis este vorba, printre altele, de eliminarea "poliţiei" concediilor medicale, considerarea mai multor concedii drept vechime în muncă şi acordarea zilei libere pentru vizita copilului la medic. De asemenea, de luat în seamă sunt şi unele clarificări referitoare la preaviz şi numărul de libere legale la care au dreptul angajaţii de alte religii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Orice salariat care doreste incetarea contractului individual de munca (CIM) o poate face in baza unei demisii, pe care nu trebuie sa o motiveze angajatorului, insa este obligat sa respecte o anumita perioada de preaviz inainte de a inceta raporturile contractuale. Potrivit legislatiei in vigoare, salariatul munceste in tot acest interval conform programului de lucru si a atributiilor sale din fisa postului. Ce se intampla insa cu bonusurile salariale pe care acesta le realizeaza in perioada de preaviz? Poate fi salariatul exceptat de la acordarea acestora?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislatia autohtona reglementeaza o serie de facilitati pentru salariatii parinti. Astfel, statul acorda concedii specifice, pentru ingrijirea sanatatii copilului, iar angajatorii trebuie sa protejeze si sa privilegieze mamele la locul de munca.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Anca Cernat 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
Eduard Popescu 
avocatnet.ro