Pe perioada concediului medical, contractul individual de muncă se suspendă, ceea ce înseamnă că activitatea profesională a salariatului este întreruptă temporar. În acest interval, angajatul nu poate fi rechemat la muncă și nici concediat. Nici Codul Muncii, nici ordonanța care reglementează concediile medicale nu conțin vreo prevedere care să îi permită angajatorului să solicite revenirea salariatului la locul de muncă cât timp acesta se află în concediu medical. Citește articolul
Deși Codul muncii prevede că programarea concediilor de odihnă trebuie realizată anual, cu consultarea salariatului în cazul programărilor individuale, pot apărea situații în care opțiunile exprimate de angajați nu sunt luate în considerare. Spre exemplu, un salariat își poate comunica din timp perioada dorită, își poate achiziționa un sejur în baza acestei alegeri, pentru ca mai apoi să afle că angajatorul l-a programat într-un alt interval. Am discutat cu Dan Năstase, consilier juridic specializat în relații de muncă, pentru a vedea ce drepturi are salariatul într-un astfel de caz și ce soluții legale poate accesa. Citește articolul
Salariații pot beneficia de până la zece zile de absență plătite anual pentru situații neprevăzute, fără a fi necesare dovezi. Deși remunerate, aceste zile trebuie recuperate prin acord cu angajatorul. Este important de știut că aceste absențe nu suspendă contractul de muncă și că recuperarea lor nu este considerată muncă suplimentară. Citește articolul
Anul care se apropie de final ne-a adus o serie de decizii importante pentru angajatori și raporturile de muncă, date de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Printre subiectele vizate se numără clarificări privind sporurile, folosirea înregistrărilor în procesele pe conflicte de muncă, termenul de preaviz la concediere, munca suplimentară, dar și evidența muncii. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul
Angajații care nu își vor lua toate zilele de concediu din 2024 pot sta liniștiți: își pot folosi zilele rămase până pe 30 iunie 2026, conform prevederilor Codului muncii. Dreptul la concediul de odihnă este garantat prin lege, iar angajatorii au obligația să asigure efectuarea acestuia în termenul legal. Citește articolul
Angajații care muncesc în weekend beneficiază, fără excepție, de două compensații importante din partea angajatorului: timp de repaus și spor la salariu. Este esențial ca aceștia să cunoască aceste drepturi, deoarece legea impune un număr maxim de ore lucrate pe săptămână și garantează că aceste compensații trebuie respectate întotdeauna. Aceste drepturi nu sunt opționale, ci sunt reglementate de Codul Muncii și trebuie acordate corect de angajatori. Citește articolul
Cadrul legal în vigoare stabilește că angajatorul are obligația de a elibera, la cererea angajatului, toate documentele necesare care atestă calitatea de salariat a acestuia, într-un termen de cel mult 15 zile de la data solicitării. Citește articolul
Pauza de masă este obligatorie pentru salariații care lucrează mai mult de șase ore pe zi, conform Codului muncii. Aceasta trebuie prevăzută în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă și nu este inclusă în durata normală a timpului de muncă. Includerea sa în cele opt ore de muncă e unul dintre aspectele cele mai frecvent chestionate de angajați: „de ce trebuie să stau la muncă nouă ore, dacă programul meu e de opt, din moment ce legea îmi conferă dreptul la pauză de masă?”. Citește articolul
Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (International Trade Union Confederation - ITUC) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) cer revizuirea regulilor privind finanțările din fonduri publice pentru a sista accesul companiilor care-și abuzează lucrătorii, în contextul în care date recente arată că abuzurile în privința lucrătorilor sunt în creștere la nivel european. Citește articolul
Detașarea de la un angajator din mediul privat este posibilă și nu de puține ori utilizată. Ce reguli urmează? Cele ale Codului muncii, care stabilesc, printre altele, că angajatul detașat îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. În mod obiectiv însă, e posibil ca angajatul să nu primească acele drepturi negociate, pentru că angajatorul bugetar nu are voie să plătească mai mult decât îi permite legea, așa cum relevă o recentă decizie a Înaltei Curți. Citește articolul