ACCES PREMIUM

Mituri legate de pauza de masă: cinci răspunsuri utile pentru angajatori

Pauza de masă este obligatorie pentru salariații care lucrează mai mult de șase ore pe zi, conform Codului muncii. Aceasta trebuie prevăzută în regulamentul intern sau în contractul colectiv de muncă și nu este inclusă în durata normală a timpului de muncă. Includerea sa în cele opt ore de muncă e unul dintre aspectele cele mai frecvent chestionate de angajați: „de ce trebuie să stau la muncă nouă ore, dacă programul meu e de opt, din moment ce legea îmi conferă dreptul la pauză de masă?”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

ITUC și Confederația Europeană a Sindicatelor solicită sistarea finanțărilor din bani publici pentru companiile care nu respectă drepturile lucrătorilor

Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (International Trade Union Confederation - ITUC) și Confederația Europeană a Sindicatelor (CES) cer revizuirea regulilor privind finanțările din fonduri publice pentru a sista accesul companiilor care-și abuzează lucrătorii, în contextul în care date recente arată că abuzurile în privința lucrătorilor sunt în creștere la nivel european. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Detașările din privat la stat - reguli, limitări și alte aspecte esențiale

Detașarea de la un angajator din mediul privat este posibilă și nu de puține ori utilizată. Ce reguli urmează? Cele ale Codului muncii, care stabilesc, printre altele, că angajatul detașat  îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. În mod obiectiv însă, e posibil ca angajatul să nu primească acele drepturi negociate, pentru că angajatorul bugetar nu are voie să plătească mai mult decât îi permite legea, așa cum relevă o recentă decizie a Înaltei Curți. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Munca la negru care sunt riscurile şi dezavantajele când nu eşti angajat cu forme legale

Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cele mai importante drepturi pe care le ai ca salariat

Cea mai mare parte a activităților remunerate se desfășoară în cadrul relațiilor de muncă aflate sub incidența Codului muncii. Deși se află într-o permanentă modificare, completare și actualizare, relațiile de muncă se bazează în continuare pe principiul bunei credințe. Adesea, angajații reclamă faptul că nu-și cunosc suficient de bine drepturile sau deloc, cu toate că nu ne putem prevala de propria necunoaștere a legii atunci când ajungem în fața unui judecător. Totodată, trebuie să reamintim faptul că angajatorul nu e dator să-l instruiască pe angajat cu privire la drepturile acestuia din urmă, iar cunoașterea măcar a celor mai importante drepturi ale sale la locul de muncă este și va fi întotdeauna în avantajul salariatului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Avantaje pe care le pot primi salariații părinți la locul de muncă de la angajatori sau cu ajutorul acestora

Companiile îi pot sprijini pe angajații părinți în diverse moduri: de la beneficii extrasalariale, zile libere în plus și până la programe flexibile de muncă. Nu întotdeauna, angajatorii scot bani din buzunar pentru acești angajați, ci uneori doar se asigură de aplicarea corectă a legii pentru ca angajații părinți să beneficieze de drepturile ce le sunt recunoscute. În 2023, avem și câteva repere noi, inclusiv din perspectivă fiscală. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Specialistul răspunde

Mai mulți angajați ocupă același tip post în companie, dar repartizarea sarcinilor e diferită între ei. Cum poate fi justificată diferența?

„Angajatul X constată că ocupă același post ca alți doi colegi de-ai săi, dar există diferențe între ce scrie în fișa postului fiecăruia dintre ei. În plus, X constată că are mai multe sarcini decât ceilalți doi, dar salariile sunt toate trei egale între ele. Are angajatorul o abordare corectă aici?” Ca să răspundem la această întrebare trebuie să avem în vedere dreptul angajatorului de a stabili organizarea și fuuncționarea activității sale și limitările sale.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul de a cere trecerea pe un post mai favorabil: interpretarea abuzivă poate duce, în final, la o limitare pentru angajat

Un nou drept al angajatului care nu mai e în perioada de probă apare din 22 octombrie în Codul muncii: acela de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiții de muncă mai favorabile. Desigur, cu o condiție: să fie de măcar șase luni în companie. De acest drept avem atașată și o obligație corelativă a angajatorului - aceea de a-i răspunde motivat angajatului care a făcut o atare solicitare. De modul cum ne uităm la această prevedere depinde foarte mult dacă percepem aici și o limitare a dreptului la muncă al angajatului - sau nu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Când, cum și cât se poate modifica fișa postului

Angajatorul poate modifica fișa postului fără a schimba felul muncii, cu respectarea pregătirii profesionale a salariatului și fără a stabili sarcini pe care salariatul nu le-ar putea îndeplini sau care presupun o calificare ce nu corespunde funcției. Reamintim azi principalele aspecte pe care angajatorii trebuie să le aibă în vedere în privința fișelor de post, în contextul în care, în curând, fișele de post vor redeveni obligatorii pentru toți angajatorii din România. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Opinie Informarea și consultarea salariaților nu este o armă, ci un instrument. Câteva considerații în urma respingerii proiectului ce ar fi obligat firmele să-și consulte angajații în deciziile de business

Un proiect de lege care prevedea introducerea obligației ca firmele să se consulte mai mult cu proprii salariați pe chestiuni ce țin de mersul afacerii, în general, a fost respins recent la votul decisiv în Parlament. Ca atare, proiectul își încheie acolo parcursul legislativ, cu acel vot, dar ideea din spatele acestuia n-ar trebui să rămână în urmă - din contră, este una de actualitate. Mai mult decât atât, chestiunea informării și consultării salariaților, în sine, nu ar mai avea nevoie de texte de lege suplimentare pentru a fi aplicată, iar angajatorii n-ar trebui „să se teamă” de acest drept al angajaților. Citește articolul