Jurisprudență utilă pentru angajatori: 12 clarificări pe care le-am aflat în 2024

1. ICCJ aduce clarificări în materia acordării sporurilor bugetare pentru munca în condiții vătămătoare sau periculoase și sporului de handicap, în contextul plafonărilor decise de Guvern. Curtea a stabilit că plafonările sporurilor bugetare se aplică exclusiv pentru sporurile acordate în cazul condițiilor periculoase sau vătămătoare, iar sporul de handicap beneficiază de un regim separat, fără a fi supus acestor limitări. Astfel, în timp ce sporurile pentru munca în condiții riscante trebuie să țină cont de plafonările impuse de Guvern începând din 2020, sporul de handicap rămâne neafectat de aceste restricții.

2. Emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcţionarul public ceruse suspendarea plăţii pensiei. ICCJ a clarificat că, potrivit Codului administrativ, pensionarea conduce la încetarea de drept a raportului de serviciu, indiferent de opțiunea funcționarului de a suspenda plata pensiei. Astfel, decizia de pensionare implică pierderea locului de muncă, iar solicitarea suspendării pensiei nu influențează acest efect.

3. Activitatea prestată de judecători în condițiile unei scheme incomplete de personal NU constituie muncă suplimentară. Conform deciziei ICCJ, munca suplimentară se referă doar la orele lucrate peste durata normală a programului săptămânal, iar simpla lipsă de personal nu justifică automat acordarea de compensații pentru muncă suplimentară. Astfel, judecătorii nu pot solicita plăți pentru muncă suplimentară dacă nu pot demonstra că au lucrat efectiv peste programul de lucru stabilit.

4. Înregistrările convorbirilor dintre angajați pot fi folosite în litigiile împotriva angajatorului chiar și în lipsa acordului/informării interlocutorului, dar nu în orice condiții. Conform deciziei, înregistrările pot fi admise doar dacă sunt necesare pentru exercitarea dreptului la probă și dacă nu există alte mijloace de dovedire a faptelor invocate. De asemenea, trebuie avut în vedere că admiterea unor astfel de probe reprezintă o excepție de la principiul protecției vieții private și că instanța va trebui să cântărească cu atenție circumstanțele fiecărui caz în parte.

5. Termenul de preaviz la concediere începe să curgă din ziua următoare comunicării notificării de preaviz şi se împlineşte în ultima zi a termenului. Curtea a detaliat faptul că regulile generale de calcul al termenelor, stabilite în Codul de procedură civilă și Codul civil, nu sunt aplicabile termenului de preaviz, având în vedere particularitățile raporturilor de muncă. Astfel, termenul de preaviz trebuie calculat strict pe zile lucrătoare, iar nerespectarea acestuia poate atrage nulitatea concedierii.

6. Asistentul personal nu beneficiază de sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare.  ICCJ a stabilit că asistentul personal al unei persoane cu handicap grav nu beneficiază de sporul de 15% pentru condiții periculoase sau vătămătoare. Această concluzie a fost ajunsă după o analiză a legislației în vigoare, care face diferență între asistentul personal și asistentul personal profesionist. Sporul de 15% se aplică doar asistentului personal profesionist, care îndeplinește cerințe specifice de calificare.

7. Profesorii care cumulează contracte în regim de plata cu ora la aceeași unitate de învățământ nu pot beneficia de concediu și pentru timpul astfel lucrat. În urma unei acțiuni formulate de un sindicat, Înalta Curte a decis că personalul didactic care lucrează în regim de plată cu ora nu are dreptul la concediu de odihnă plătit pentru activitatea desfășurată în acest mod. Decizia clarifică faptul că dreptul la concediu de odihnă se acordă doar pentru funcția de bază, iar activitățile suplimentare nu beneficiază de acest drept.

8. Stabilirea salariilor în cadrul poliției locale nu trebuie să se facă în același cuantum cu ale personalului din aparatul de specialitate al primarului. Înalta Curte a hotărât că stabilirea drepturilor salariale ale personalului din cadrul poliției locale nu se face în același cuantum cu salariile personalului din aparatul de specialitate al primarului. Astfel, instanța a clarificat că, deși Legea poliției locale nr. 155/2010 prevede că salariile acestora se stabilesc conform prevederilor aplicabile personalului din aparatul primăriei, acest lucru nu impune neapărat o egalizare a salariilor între cele două categorii.

9.  Indemnizațiile de hrană ale bugetarilor nu pot fi incluse în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. În această decizie, Curtea a subliniat că acest venit, reglementat de Legea 153/2017, se acordă doar pentru perioada activă de muncă, nu și pentru concediu. Astfel, indemnizațiile de hrană, care au rolul de a compensa costurile cu hrana în timpul programului de lucru, nu sunt luate în considerare la calcularea indemnizației de concediu, clarificând definitiv această problemă.

10. Evidența muncii: angajatorii casnici trebuie să instituie un sistem care să permită măsurarea duratei timpului de lucru zilnic al fiecărui lucrător casnic. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)  a decis că angajatorii trebuie să implementeze un sistem de înregistrare a timpului de lucru pentru toți lucrătorii, inclusiv cei din gospodăriile private, fără excepții discriminatorii. Deși legislațiile naționale pot adapta cerințele, acestea nu trebuie să contravină principiilor de egalitate și protecție a drepturilor lucrătorilor. 

11. Directiva privind munca prin agent temporar se aplică și în cazul în care angajatorul care pune la dispoziția utilizatorilor angajați nu este autorizat să desfășoare atare activități. CJUE decis că Directiva 2008/104 privind munca prin agent temporar se aplică și angajatorilor neautorizați, dacă aceștia pun lucrători la dispoziția unei alte întreprinderi pentru a lucra sub conducerea acesteia. Totodată, instanța a confirmat că lucrătorii temporari trebuie să primească un salariu egal cu cel al angajaților permanenți ai utilizatorului, asigurând astfel egalitatea de tratament salarial.

12. Nu e conform dreptului UE că hotărârea definitivă din contencios privind existența unui accident de muncă are autoritate de lucru judecat în fața instanței penale, dacă prin asta rudele victimei nu pot să fie ascultate. Decizia CJUE a fost luată într-un caz din România, în care o hotărâre administrativă definitivă a blocat o procedură penală privind decesul unui angajat la locul de muncă. CJUE a subliniat că dreptul la un proces echitabil și principiul supremației dreptului UE impun ca instanțele penale să aibă libertatea de a analiza independent faptele, chiar dacă acest lucru contravine jurisprudenței naționale