ACCES PREMIUM

Munca „on-call” e tot mai folosită, inclusiv în România. Ce este și cum se implementează?

Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cât trebuie păstrate evidențele timpului de lucru de către firmele de transport rutier transfrontalier. Autoritățile vor să vadă respectarea obligațiilor privind repausul

Anul 2020 a adus multe modificări relevante atât pentru transportatorii rutieri transfrontalieri de mărfuri, cât și pentru transportul rutier de persoane. Deși suntem deja în 2022, vorbim încă de relevanța noutăților din 2020 din mai multe motive, unul fiind și acela că legislația la nivel european în materia transporturilor rutiere transfrontaliere s-a tot completat de atunci, iar ultimul „val” de modificări legislative a venit chiar în februarie anul acesta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Punerea salariatului în timpul liber la dispoziția angajatorului: Ce trebuie să conțină documentele de muncă

În unele sectoare de activitate, angajatorul poate solicita salariaților să fie disponibili în timpul lor liber pentru remedierea cât mai rapidă a unor anumite probleme care pot apărea. Totuși, o astfel de cerință a angajatorului nu poate fi impusă unilateral, iar timpul petrecut “în așteptare” de către salariat trebuie recompensat. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Propunere de modificare a Codului muncii pentru a transpune o directivă europeană: reguli speciale pentru timpul de lucru, repaus și evidența muncii

La Senat a fost înregistrată de curând o propunere care urmează să transpună în legislația de la noi o directivă europeană mai veche. Obiectul: reguli speciale privind timpul de lucru pentru personalul navigant, în cazul căruia, de multe ori, din cauza perioadelor lungi petrecute la bordul navei, timpul de lucru și cel de repaus se suprapun adesea în dezavantajul lucrătorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Salariații care primesc liberele săptămânale în afara weekend-ului trebuie să primească și un spor salarial

Orice salariat trebuie să primească două zile libere consecutive pe săptămână, conform Codului muncii, de regulă, sâmbătă și duminică. Totuși, există o serie de angajatori a căror activitate ar fi dată peste cap sau ar avea de suferit dacă toți salariații ar fi liberi în weekend, de aceea, aceștia vor putea primi liberele în alte zile decât sâmbătă sau duminică, cu condiția să aibă parte de 48 de ore consecutive de repaus. În plus, aceștia trebuie să primească și bani în plus la salariu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opt lucruri esențiale pentru care angajatorul are nevoie de regulamentul intern, mai ales dacă nu i se aplică niciun CCM

Legislația muncii prevede că anumite chestiuni legate de relațiile de muncă pot fi stabilite de angajatori fie prin regulamentul intern, fie printr-un contract colectiv de muncă (CCM). Astfel, chiar dacă microîntreprinderile cu maximum nouă salariați au acum posibilitatea de a renunța la întocmirea regulamentului intern, anumiți angajatori ar trebui să-l păstreze, deoarece, în lipsa lui sau a unui CCM, nu vor putea, printre altele, constata abaterile disciplinare și nu vor putea stabili durata concediului fără plată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cumulul de funcții și respectarea perioadei de repaus minim. La ce ar trebui să fie atenți angajatorii

O recentă decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia repausului zilnic la care au dreptul angajații ne arată că acesta trebuie privit în persoana fiecărui angajat, iar nu în ansamblu, atunci când există mai multe contracte de muncă. CJUE nu a răspuns însă și cu privire la situația contractelor la angajatori diferiți, ci doar cu privire la situația cumului de funcții. Ce se întâmplă dacă inspectorii muncii constată că cele 12 ore minime prevăzute de Codul muncii nu sunt respectate? Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Perioada minimă de repaus zilnic în cazul mai multor contracte de muncă cu același angajator se apreciază în ansamblu, nu pe fiecare contract

În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Senatorii resping posibilitatea introducerii săptămânii de lucru de șase zile

Șansele ca salariații să primească, dacă sunt de acord, doar compensații financiare pentru zilele de repaus săptămânal în care lucrează (acestea din urmă fiind, de obicei, zilele de weekend) au devenit mici. Acest lucru este prevăzut într-un proiect de act normativ ajuns la Senat, ca primă cameră sesizată. Însă proiectul a primit un raport de respingere. Concret, se propunea ca salariații care muncesc în zilele de weekend să fi putut opta să primească doar o remunerație bănească pentru munca depusă, renunțând astfel la o zi de repaus săptămânal. În prezent, munca în timpul weekendului implică acordarea repausului săptămânal în alte zile ale săptămânii. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Pauza de masă pentru salariați: Cine poate beneficia de ea și cât durează?

Într-adevăr, Codul muncii recunoaște dreptul la o pauză de masă, însă numai salariaților care lucrează mai mult de șase ore pe zi. Cu privire la durata acestei pauze nu scrie însă nimic în Cod. Se presupune însă că trebuie să fie tratată într-un regulament de ordine interioară sau în contractul colectiv de muncă. Singura situație în care durata pauzei e prevăzută e în cazul tinerilor sub 18 ani care lucrează. Citește articolul