Un angajat are patru contracte de muncă - unul cu societatea și alte trei cu filialele - și este, peste noapte, pus în fața opțiunii de a semna un nou contract, de data asta „unificat”, cu salariul redus, sub amenințarea demisiei. Deși juridic angajatul are dreptul să aibă mai multe contracte atâta vreme cât ele nu se suprapun, realitatea conform căreia un angajat cumulează 20 de ore de muncă într-o zi e greu „de înghițit”, inclusiv pe termen scurt. Admițând, de dragul exercițiului, că lucrurile stau așa, ajungem la întrebarea: pot fi angajatorii sancționați? Citește articolul
Întrebarea din titlu indică un aspect adesea ignorat în cazul celor care lucrează de acasă - alegerea locului desfășurării activității. Deși sintagma din Legea telemuncii („în alt loc decât locul de muncă organizat de angajator”) oferă flexibilitate, în realitate, acest „alt loc” nu ar putea fi chiar oriunde; mai precis, n-ar putea fi biroul/sediul altui angajator. Citește articolul
Codul muncii statuează și oferă pe deplin expresie libertății muncii - dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, dar, spune Codul, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care își exercită acest drept. Pentru că chestiunea nesuprapunerii programelor de lucru a condus în mod eronat la solicitări exagerate din partea angajatorilor, ne-am propus ca în cel mai recent episod al podcastului despre realitățile din piața muncii să adresăm acest subiect. Citește articolul
Cel mai probabil, unui angajator nu i-ar plăcea să afle că, în timpul programului de lucru, un angajat al său mai lucrează pentru altcineva în același timp și o face utilizând resursele celui dintâi. Restricțiile necesare în privința utilizării resurselor companiei trebuie impuse, dar e necesar ca ele să fie suficient de clare și detaliate pentru a putea sancționa angajatul în cazul nerespectării lor. Citește articolul
Între același angajator și același angajat pot fi încheiate mai multe contracte de muncă, dacă se respectă regulile privind nesuprapunerea programelor de lucru, timpul de lucru și repausul săptămânal. Astfel, luând pe rând situațiile în care se dorește încheierea a două contracte de muncă între aceleași părți, în același timp, o singură situație este întotdeauna imposibilă. Citește articolul
În situația în care, la același angajator, inspectorii descoperă suprapunerea programului de lucru al angajaților care au mai multe contracte încheiate cu respectivul angajator, aplicarea unei sancțiuni din prima vizită a inspectorilor pentru acest aspect este exclusă. Ulterior, în urma dispunerii unor măsuri de remediere a situației, dacă angajatorul nu a remediat-o, putem vorbi de aplicarea unei amenzi între 5.000 și 10.000 de lei. Este exclusă sancționarea angajatului însă. Citește articolul
Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiți sau la același angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, fără suprapunerea programului de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea, prevede, de curând Codul muncii. Citește articolul
Nici nu a apărut de o lună de zile în Codul muncii, că limitarea privind suprapunerea programelor de lucru din mai multe contracte de muncă a suscitat deja numeroase discuții. Și, ca întotdeauna, am încercat să le trecem în revistă pe cele mai multe dintre ele. Având în față o precizare care nu are foarte mult context în spate pentru salariații și angajatorii români, nici sancțiuni pentru vreuna dintre părțile raportului de muncă, rămâne să vedem cum va fi „procesată” în mod concret. O sinteză a discuțiilor, în cele ce urmează: Citește articolul
Posibilitatea de a suprapune programele de lucru în cazul contractelor de muncă (CIM) multiple nu mai este posibilă pentru salariați. Deși această limitare introdusă în Codul muncii nu vizează, în mod direct, angajatorii, verificarea respectării ei de către salariații proprii se poate dovedi dificilă. Citește articolul
Poți să-i întrebi pe angajați ce fac în timpul programului de lucru atunci când lucrează pentru tine, dar linia se trage aici: la raportul tău de muncă cu angajatul și nu la eventualele alte raporturi pe care le are cu alți angajatori, iar discuția se centrează pe ideea prelucrării datelor personale. Deși există contexte și chiar prevăzute de lege prin care poți afla dacă mai există și alte contracte de muncă active ale angajatului tău (vezi suprataxarea part-time sau declararea funcției de bază pentru a primi tichete), nicăieri nu se cere în mod expres programul de lucru la ceilalți angajatori. În contextul nesuprapunerii programelor de lucru, angajatorii trebuie să fie atenți că nu despre ei este prevederea recent modificată din Codul muncii - ci ea este despre și pentru angajați. Citește articolul