Un lucrător începe munca, pe perioadă de probă de două - trei zile, care s-a prelungit pentru aproximativ două săptămâni, însă fără a semna un contract, așa cum impune Codul muncii. În ultima zi, lucrătorul a încasat de la clienții angajatorului o sumă de bani, dar a decis să nu mai continue la acel loc de muncă. Când a solicitat plata pentru munca prestată, angajatorul a refuzat, susținând că lucrătorul nu a lucrat efectiv, ci „s-a plimbat”, iar lucrătorul refuză să înapoieze sumele încasate în numele angajatorului. Angajatorul amenință cu acțiuni legale, iar lucrătorul se află în fața unui risc pe care nici nu-l bănuiește: cel penal. Citește articolul
În multe companii, oferirea bonusurilor de performanță este o practică comună menită să motiveze angajații și să recompenseze eforturile lor, însă există și situații în care angajatorii consideră că aceste bonusuri pot fi diminuate sau chiar eliminate în cazul abaterilor de la regulamentul intern. În acest context, este esențial să înțelegem atât care sunt drepturile lucrătorilor și cum pot fi protejați împotriva sancțiunilor nelegale, cât și rolul acestor bonusuri. Citește articolul
Respectul pentru intimitatea angajaților este esențial, însă în 2024 încă discutăm despre cum unii lucrători se confruntă cu situații de genul controlului vestiarelor în lipsă. Conform legislației, angajatorii trebuie să asigure condiții adecvate și securizate pentru bunurile personale ale angajaților, iar intervențiile asupra acestora fără consimțământ pot fi considerate încălcări ale vieții private. Citește articolul
E necesar să vorbim iar și iar despre importanța verificării detaliilor din contractul de muncă înainte de a-l semna. În relațiile de muncă, lipsa de bună-credință în respectarea beneficiilor promise poate afecta grav drepturile lucrătorului, dar adesea cea dintâi nu are cum funcționa fără concursul angajatului. Este esențial ca angajații să citească cu atenție contractele cu ocazia semnării, să clarifice dinainte neconcordanțele între ce s-a promis și ce s-a scris și, dacă este necesar, să consulte specialiști în dreptul muncii pentru a-și proteja interesele. De asemenea, angajatorul are obligația de a oferi un extras din registrul electronic de evidență a salariaților, confirmând astfel transparența în relația de muncă. Citește articolul
Codul Muncii prevede obligația angajatorilor de a ține evidența muncii salariaților într-un registru general de evidență a salariaților (Revisal). Și, pentru a se asigura că Revisalul este gestionat corect și conform prevederilor legale, este de așteptat ca persoana desemnată de angajator să urmeze un curs de formare specific, chiar dacă nu este neapărat o obligație impusă explicit prin lege. Citește articolul
Modificarea unor clauze esențiale, cum ar fi felul muncii, presupune, printre alte altele, încheierea unui act adițional și înscrierea corespunzătoare în Revisal, cel târziu în ziua anterioară producerii modificării. Citește articolul
Neacordarea repausului săptămânal în zilele de sâmbătă și duminică constituie o excepție de la regula generală prevăzută de Codul muncii, presupune acordarea unui spor și respectarea altor aspecte ce țin de timpul de muncă și de repaus. În zona de comerț, activitatea continuă adesea șase sau chiar șapte zile din șapte, dar ce greșesc angajatorii mult prea frecvent e că nevoia lor de a ține magazinul deschis peste cinci zile pe săptămână nu poate fi satisfăcută cu formule nelegale de muncă, cum e programul de muncă întins pe șase sau șapte zile la rând. Citește articolul
Dincolo de faptul că reprezentanții angajaților și-ar fi depășit mandatul oferit pentru discuțiile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă, lucrătorii se trezesc în fața unei schimbări semnificative a timpului de muncă, decise în urma negocierilor colective: de la opt ore de muncă pe zi sunt trecuți la 12 ore de muncă. Din start, o atare modificare nu poate să se aplice fără a discuta și de modificarea contractelor individuale de muncă, însă. Citește articolul
O zi are 24 de ore, însă nu și o zi de muncă, existând dispoziții legale suficient de clare care stabilesc această chestiune. La baza lor e protecția lucrătorilor, atât din punct de vedere al securității și sănătății în muncă, cât și pentru a asigura un echilibru între viața profesională și cea personală, iar nu o condiționare a angajatorilor care ar urmări exclusiv să nu fie amendați de inspectori sau să țină cheltuielile cu forța de muncă la un minim absolut. Citește articolul
Situația actuală de pe piața muncii, caracterizată de deficitul de forță de muncă calificată, e de natură să genereze riscuri semnificative în anumite domenii de activitate, unde angajatorii ajung să ignore necesitatea diplomelor de calificare în favoarea rezultatelor practice. Iar ca să putem vorbi de „furatul meseriei”, în anumite domenii poți să furi oricât ai vrea pentru că îți lipsește baza pe care să pui ceea ce ai furat, adică formarea pe care ar fi trebuit să o faci înainte. Astfel, dacă ți-aș spune să-ți lași mașina pe mâinile unuia care nu are calificare de mecanic auto și care doar „a furat meserie” de la alții, ai face-o? Citește articolul