ACCES PREMIUM

Cele mai mari amenzi aplicate de inspectorii de muncă în 2024 - care sunt faptele sancționate

Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Muncă "la gri" descoperită de Inspecția Muncii la un mare lanț de comerț cu încălțăminte. Ce înseamnă asta și care sunt amenzile pe care le pot primi angajatorii

Un lanț de magazine de încălțăminte a fost amendat cu 200.000 de lei de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) București după ce inspectorii au descoperit că angajatorul practica munca „la gri” și le permitea angajaților cu contracte part-time să lucreze peste norma stipulată în contract. Munca subdeclarată și orele suplimentare efectuate în cadrul contractului cu normă parțială, pot aduce sancțiuni semnificative atât pentru angajatorilor, cât și pentru salariați. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Proba de lucru vs. perioada de probă: Ce trebuie să știe angajații pentru a evita abuzurile angajatorilor

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să fie conștiente de limitele legale și rezonabile ale unei probe de lucru, precum și ale verificării prealabile înainte de semnarea contractului de muncă. Conform constatărilor prezentate recent de un inspectorat teritorial de muncă (ITM) în urma controalelor efectuate, unii angajatori profită de lipsa de informare a viitorilor angajați și se folosesc de munca acestora în afara cadrului legal, sub pretextul verificării aptitudinilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Riscuri ale muncii nedeclarate, dincolo de amenzi

Un lucrător începe munca, pe perioadă de probă de două - trei zile, care s-a prelungit pentru aproximativ două săptămâni, însă fără a semna un contract, așa cum impune Codul muncii. În ultima zi, lucrătorul a încasat de la clienții angajatorului o sumă de bani, dar a decis să nu mai continue la acel loc de muncă. Când a solicitat plata pentru munca prestată, angajatorul a refuzat, susținând că lucrătorul nu a lucrat efectiv, ci „s-a plimbat”, iar lucrătorul refuză să înapoieze sumele încasate în numele angajatorului. Angajatorul amenință cu acțiuni legale, iar lucrătorul se află în fața unui risc pe care nici nu-l bănuiește: cel penal. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Cum se construiesc autostrăzile din România? Cu sute de oameni muncind la negru, desigur. Ministerul Muncii pare să se confrunte cu o premieră

ITM Buzău a descoperit 190 de muncitori fără contracte de muncă pe șantierul Autostrăzii A7, lucrând pentru o firmă înființată în 2024. Sancțiunea? O amendă de 200.000 de lei – aceeași, indiferent dacă e vorba de 10 sau 190 de angajați „la negru”, căci legea nu prea face diferența între un mic „șmecher” cu 10 angajați și o firmă care încalcă flagrant legea cu 190. Protecția muncii într-un sector cu riscuri semnificative? Accidente de muncă? Detalii neimportante, aparent. Într-o notă și mai amuzantă, Ministerul Muncii declară situația „fără precedent”, de parcă n-ar fi mai văzut cazuri similare sau chiar mai grave în ultimii ani. Ce să facem, când statul e surprins, noi doar oftăm. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Independent vs. dependent

Recalificări fiscale: Există un risc ridicat de impuneri suplimentare în cazul activităților prin aplicațiile de ridesharing sau livrări la domiciliu. Ce sfătuiesc specialiștii

Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul în care colaborarea dintre ITM și ANAF nu funcționează, oricât de mare ar fi amenda dată de ITM, munca nedeclarată poate fi profitabilă pentru angajator

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

România vs. Italia

Exploatarea prin muncă a lucrătorilor vulnerabili - fără legislație adecvată și fără aplicarea ei întocmai, fenomenele nocive din piața muncii nu se vor diminua

Munca, așa cum este ea definită în prezent, nu poate avea nicio legătură cu exploatarea și nici cu obținerea unor avantaje, preponderent patrimoniale, profitând fie de starea de necesitate/nevoie în care s-ar afla una ori mai multe persoane la un moment dat și nici de necunoașterea legii de către angajați - deși regulile există, sunt relativ accesibile, ele nu sunt cunoscute întotdeauna de cei care ajung victime. Două cazuri care, deși nu putem spune că sunt identice, au unele elemente comune, unul din România și unul din Italia, ne arată că regulile sunt încălcate și în alte state, la fel ca la noi, însă consecințele pot fi diferite, iar eradicarea unui fenomen nociv în materia relațiilor de muncă depinde atât de legislație, cât și de modul concret în care ea este interpretată și aplicată. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Recunoașterea drepturilor: Ce pot face dacă angajatorul nu a încheiat în formă scrisă contractul, nu mi-a dat un exemplar și, între timp, am fost ”concediat”?

Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d.. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Munca la negru care sunt riscurile şi dezavantajele când nu eşti angajat cu forme legale

Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul