ACCES PREMIUM

Independent vs. dependent

Recalificări fiscale: Există un risc ridicat de impuneri suplimentare în cazul activităților prin aplicațiile de ridesharing sau livrări la domiciliu. Ce sfătuiesc specialiștii

Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În cazul în care colaborarea dintre ITM și ANAF nu funcționează, oricât de mare ar fi amenda dată de ITM, munca nedeclarată poate fi profitabilă pentru angajator

Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

România vs. Italia

Exploatarea prin muncă a lucrătorilor vulnerabili - fără legislație adecvată și fără aplicarea ei întocmai, fenomenele nocive din piața muncii nu se vor diminua

Munca, așa cum este ea definită în prezent, nu poate avea nicio legătură cu exploatarea și nici cu obținerea unor avantaje, preponderent patrimoniale, profitând fie de starea de necesitate/nevoie în care s-ar afla una ori mai multe persoane la un moment dat și nici de necunoașterea legii de către angajați - deși regulile există, sunt relativ accesibile, ele nu sunt cunoscute întotdeauna de cei care ajung victime. Două cazuri care, deși nu putem spune că sunt identice, au unele elemente comune, unul din România și unul din Italia, ne arată că regulile sunt încălcate și în alte state, la fel ca la noi, însă consecințele pot fi diferite, iar eradicarea unui fenomen nociv în materia relațiilor de muncă depinde atât de legislație, cât și de modul concret în care ea este interpretată și aplicată. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Recunoașterea drepturilor: Ce pot face dacă angajatorul nu a încheiat în formă scrisă contractul, nu mi-a dat un exemplar și, între timp, am fost ”concediat”?

Minimul pe care trebuie să-l ceară orice angajat de la noul său de muncă este să primească, înainte de începerea activității, exemplarul său de contract de muncă. Doar că, din varii motive, oamenii ajung să lucreze fără contract sau află prea târziu că angajatorul nu l-a declarat. Atât de târziu că raportul de muncă e deja încheiat. Desigur, recunoașterea drepturilor născute în raportul de muncă mai poate fi cerută în instanță și dacă lucrătorul nu mai are niciun raport cu fostul angajator - lucrătorul poate să obțină salariile pe care nu le-a obținut, de exemplu, plata contribuțiilor pentru respectiva perioadă astfel încât să nu piardă la vechime ș.a.m.d.. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Munca la negru care sunt riscurile şi dezavantajele când nu eşti angajat cu forme legale

Firmele care folosesc lucrători la negru riscă amenzi de câte 20.000 de lei per lucrător, dar nu mai mult de 200.000 de lei, indiferent că sunt 10 sau 800 de contracte lipsă. În schimb, persoanele care lucrează fără forme legale nu beneficiază de protecţie socială, nu pot avea acces la credite pentru că nu au un venit salarial dovedibil în acte, nu-şi vor putea ocroti, în instanţă, drepturile interente relaţiilor de muncă, iar pensiile de care vor beneficia vor fi mult mai mici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare: limitele legale și rezonabile ale așa-zisei probe de lucru

Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum explicăm sancționarea muncii nedeclarate cu avertismente sau nimic?

Munca nedeclarată este, dacă privim Codul muncii, sancționată cu cea mai mare amendă, adică 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, deci fără o valoare minimă și maximă, iar una dintre formele acesteia (primirea la muncă a unei persoane în afara timpului de muncă în cazul contractelor part-time) înseamnă o amendă între 10.000 de lei și 15.000 de lei. Cu toate acestea, nu e prima oară când din rapoartele de activitate ale inspectorilor vedem că tratamentul pentru munca nedeclarată e aplicat diferit la nivel național. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Opt sute de lucrători la negru la același angajator. Cât de mult ne poate speria o amendă de 200.000 de lei?

Faptul că un angajator este sancționat cu amendă de 200.000 de lei este, cel puțin în ultima perioadă, o știre de senzație, iar asta pentru că se întâmplă rar și foarte rar astfel de situații. Iar în speța de față „senzațional” este și că vorbim de peste 800 de oameni ce munceau fără contract. Dacă ne uităm la amenda maximă ce poate fi aplicată pentru munca nedeclarată, oricât de mulți lucrători la negru ar găsi inspectorii, comparăm suma cu cât ar fi trebuit să vireze angajatorul amendat la stat cu titlu de taxe salariale, o să vedem cam cât de profitabil este pentru angajator această limitare a sancțiunii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie De ce amenda de 200.000 lei aplicată unei firme cu 800 de lucrători la "negru" nu este una adecvată

Munca la "negru" este sancționabilă, conform Codului muncii, cu amendă ce pornește de la 20.000 lei pentru o persoană găsită fără contract de muncă până la 200.000 lei, ceea ce înseamnă zece persoane fără contracte de muncă descoperite. Totuși, această valoare maximă a amenzii este disproporționată atunci când vorbim despre sute de lucrători fără contract de muncă, cum au descoperit recent inspectorii din București. În cazul unui angajator din domeniul transportului de persoane nu mai puțin de 827 de persoane activau fără acte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Operațiunea „Cronos”

Controalele comune pentru combaterea muncii la negru și la gri se extind la nivel național, anunță șeful ANAF

Controalele comune pentru combaterea muncii nedeclarate și subdeclarate, care au început în primăvară în baza unui nou protocol între Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Inspecția Muncii, se vor extinde la nivel național, a anunțat azi șeful Fiscului. Citește articolul