ACCES PREMIUM
Inspecția Muncii (IM) a transmis Ministerului Muncii o propunere prin care cere abrogarea prevederilor din Codul muncii ce permit inspectorilor de muncă să suspende activitatea angajatorilor la care sunt identificați salariați fără contract individual de muncă (CIM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În următorul pachet de măsuri pe care Guvernul își va asuma răspunderea se regăsește, pe lângă mai multe modificări fiscale deja discutate și unele privind legislația insolvenței, o propunere dură de sancționare a muncii la negru, dar și propunerea ca inspectorii de muncă să poarte body-cam-uri în timpul controalelor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un lanț de magazine de încălțăminte a fost amendat cu 200.000 de lei de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) București după ce inspectorii au descoperit că angajatorul practica munca „la gri” și le permitea angajaților cu contracte part-time să lucreze peste norma stipulată în contract. Munca subdeclarată și orele suplimentare efectuate în cadrul contractului cu normă parțială, pot aduce sancțiuni semnificative atât pentru angajatorilor, cât și pentru salariați.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să fie conștiente de limitele legale și rezonabile ale unei probe de lucru, precum și ale verificării prealabile înainte de semnarea contractului de muncă. Conform constatărilor prezentate recent de un inspectorat teritorial de muncă (ITM) în urma controalelor efectuate, unii angajatori profită de lipsa de informare a viitorilor angajați și se folosesc de munca acestora în afara cadrului legal, sub pretextul verificării aptitudinilor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un lucrător începe munca, pe perioadă de probă de două - trei zile, care s-a prelungit pentru aproximativ două săptămâni, însă fără a semna un contract, așa cum impune Codul muncii. În ultima zi, lucrătorul a încasat de la clienții angajatorului o sumă de bani, dar a decis să nu mai continue la acel loc de muncă. Când a solicitat plata pentru munca prestată, angajatorul a refuzat, susținând că lucrătorul nu a lucrat efectiv, ci „s-a plimbat”, iar lucrătorul refuză să înapoieze sumele încasate în numele angajatorului. Angajatorul amenință cu acțiuni legale, iar lucrătorul se află în fața unui risc pe care nici nu-l bănuiește: cel penal. Citește articolul
ACCES GRATUIT
ITM Buzău a descoperit 190 de muncitori fără contracte de muncă pe șantierul Autostrăzii A7, lucrând pentru o firmă înființată în 2024. Sancțiunea? O amendă de 200.000 de lei – aceeași, indiferent dacă e vorba de 10 sau 190 de angajați „la negru”, căci legea nu prea face diferența între un mic „șmecher” cu 10 angajați și o firmă care încalcă flagrant legea cu 190. Protecția muncii într-un sector cu riscuri semnificative? Accidente de muncă? Detalii neimportante, aparent. Într-o notă și mai amuzantă, Ministerul Muncii declară situația „fără precedent”, de parcă n-ar fi mai văzut cazuri similare sau chiar mai grave în ultimii ani. Ce să facem, când statul e surprins, noi doar oftăm.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Independent vs. dependent
Atenția autorităților fiscale s-a dus tot mai mult, în lunile recente, în direcția colaborărilor pentru aplicațiile de ridesharing sau de livrări la domiciliu. În aceste cazuri se pune în discuție „clasica” dilemă a naturii activității PFA-urilor care au colaborări cu persoane juridice. Acolo unde se descoperă că vorbim de o relație de subordonare între părți, autoritățile nu ezită să reîncadreze activitatea PFA-urilor din independentă în dependentă (adică salarială) și să facă impuneri suplimentare pentru taxe salariale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca nedeclarată reprezintă un fenomen care pune în pericol piața muncii, afectând atât lucrătorii, angajatorii corecți, cât și statul. Un recent control efectuat de inspectorii de muncă la o societate de pază și protecție a scos la iveală că peste 600 de persoane lucrau într-o formă sau alta de muncă nedeclarată. Abrogarea unor dispoziții legale ce existau în Codul muncii și lipsa unei proceduri de sistare a activității locului de muncă în cazuri atât de grave precum cel în discuție facilitează acest fenomen. Totodată, în cazul de față, dacă Fiscul nu vine „să completeze” acțiunea de control a ITM-ului, s-ar putea ca, și cu o amendă de multe sute de mii de lei, patronul să iasă tot pe profit la final.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Dan Năstase 
Alexandru Boiciuc 