La schimbarea funcției în cadrul aceleiași companii, angajatorii nu au dreptul să le ceară salariaților să demisioneze din postul anterior. O astfel de solicitare este nu doar nelegală, ci și abuzivă. Mai grav, recurgerea la presiuni prin amenințări cu cercetarea disciplinară sau suspendarea contractului de muncă reprezintă un abuz de drept și poate fi asimilată unei forme de șantaj, contrară principiilor care guvernează raporturile de muncă. Citește articolul
În practica relațiilor de muncă, apare frecvent întrebarea privind suportarea costurilor unor cursuri sau instruiri necesare desfășurării activității. Situațiile devin problematice atunci când angajatorii impun participarea, dar solicită ca salariații să achite cheltuiala din propriul buzunar. Citește articolul
Bunurile puse la dispoziția salariatului pentru desfășurarea activității rămân în proprietatea angajatorului, chiar dacă nu există un document semnat care să ateste predarea lor. În practică, situațiile în care aceste bunuri nu sunt restituite la încetarea contractului individual de muncă (CIM) nu sunt rare, mai ales în lipsa unei proceduri interne clare. Un specialist în relații de muncă ne-a explicat cum ar trebui documentată predarea echipamentelor și ce poate folosi angajatorul pentru a demonstra că un bun a fost înmânat salariatului, chiar și în absența unui proces-verbal. Citește articolul
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului. Citește articolul
Persoanele care își pierd locul de muncă pot beneficia de indemnizație de șomaj, însă doar în anumite condiții prevăzute de lege. Nu toate formele de încetare a contractului de muncă dau dreptul la acest sprijin financiar, iar temeiul legal al încetării raportului de muncă este decisiv în acest sens. În plus, stagiul de cotizare, modul în care a încetat contractul și vechimea în muncă influențează direct atât valoarea indemnizației, cât și perioada pentru care aceasta se acordă. Citește articolul
În ultimii ani, un fenomen a început să capete amploare în lumea profesională, capturând atenția specialiștilor în resurse umane și managerilor deopotrivă: "quiet quitting" sau "demisia tăcută". Ceea ce face acest fenomen cu atât mai relevant este faptul că nu reprezintă o tendință izolată, ci mai degrabă un simptom al unor transformări mai profunde în relația dintre angajați și organizații. Citește articolul
Demisia reprezintă un drept fundamental al salariatului, iar legislația muncii din România reglementează clar pașii, obligațiile și limitele acestui proces. În rândurile următoare, explicăm în detaliu ce presupune demisia, care sunt obligațiile angajatorului, ce se întâmplă în caz de refuz, presiuni sau abuzuri și care sunt opțiunile reale pe care le are un angajat într-o astfel de situație, conform legislației în vigoare. Citește articolul
Demisia reprezintă un drept fundamental al angajatului, însă implică respectarea termenului de preaviz negociat în contract. Angajatorul are posibilitatea să renunțe total sau parțial la preaviz, prevederilor din Codul muncii sau poate decide să nu-l mai primească la muncă pe angajat, dar să-l plătească pe toată perioada preavizului. Practic, după înregistrarea demisiei, contractul poate înceta imediat, la câteva zile sau la jumătatea preavizului dacă angajatorul decide astfel. Este important ca salariații să ia decizii bine documentate înainte de a demisiona, întrucât revenirea asupra acestei hotărâri este imposibilă fără acordul angajatorului. Citește articolul
Numeroase dintre prevederile legale incidente în raporturile de muncă pun probleme în practică. Adesea, nici chiar opiniile instanțelor nu sunt unitare pe același subiect. Dincolo de acest aspect însă, jurisprudența rămâne un reper important pentru a ști cum se raportează judecătorii la anumite aspecte legale deosebit de importante - cum sunt cele legate de concedieri, de organizarea activității angajatorului, avantajele oferite salariaților, formalitățile ce țin de anumite acte emise de angajatori și nu numai. O retrospectivă a unor spețe interesante prezentate anul acesta în domeniul muncii, în cele ce urmează: Citește articolul
Ignorarea celor mai elementare dispoziții juridice nu ne mai surprinde, din păcate, nici după 112 ani de la adoptarea primului Cod al muncii (1912) - și chiar e necesar să ne ducem atât de mult în spate ca punct de referință în cazul de față. De expresia „regulile casei” în cadrul relațiilor de muncă e prima oară când aud/citesc și tot prima oară aud și de situația în care dreptul legitim de a demisiona l-ar pune pe angajat în postura de a pierde dreptul la tichete de masă. Citește articolul