ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Încetarea contractului de muncă în perioada de probă printr-o simplă notificare, fără preaviz și fără motivare, oferă atât angajatorului, cât și salariatului, o flexibilitate sporită, fără a impune obligația unei evaluări formale sau a unei cercetări disciplinare. Cu toate acestea, angajatorul trebuie să respecte procedurile de notificare și să acționeze cu bună-credință, desigur, evitând să abuzeze de acest drept.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încadrarea la un nou loc de muncă implică o perioadă de adaptare pentru angajat și angajator deopotrivă, perioadă ce se regăsește în legislația muncii sub denumirea de perioadă de probă. Perioada de probă nu este obligatorie, ci servește testării abilităților și competențelor salariatului de către angajator și a felului în care cele două părți rezonează din punct de vedere profesional. În ce condiții poate fi considerată abuzivă încetarea contractului individual de muncă în perioada de probă?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Entuziasmul primului job n-ar trebui să pună în umbră ce înseamnă un raport de muncă, de fapt, dar, cel mai important, că firma are numeroase obligații față de angajat (și viceversa e valabil, desigur). Orice tânăr care se angajează pentru prima oară trebuie să știe câteva lucruri despre contractul de muncă, ar trebui să știe ce drepturi minime are, ce înseamnă perioada de probă, cum trebuie recompensată munca suplimentară sau ce taxe dă la stat din salariul trecut în contract.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Când angajatul susține în instanță că fostul angajator a făcut abuz de drept prin încetarea contractului său pe perioada de probă, deși se înțelegea bine cu toți colegii, clienții și părea că își îndeplinește sarcinile conform fișei postului, acesta trebuie să probeze cele susținute, a decis în mod definitiv, recent, o instanță, într-o speță care ilustrează destul de bine ideea de marjă de apreciere a angajatorului în privința continuării relației de muncă cu un angajat pe care nu-l consideră potrivit postului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Despre scurte perioade de probă în care lucrătorii nu sunt plătiți, nu li se încheie nici măcar contracte („cum să mă complic cu birocrația dacă nu știu ce poate/ce știe omul înainte?”) auzim destul de des și sunt o practică răspândită în multe domenii de activitate: cei recrutați sunt chemați câteva zile la muncă, prestează servicii pentru clienții companiei sau au activități creative ce demonstrează, în opinia angajatorului, dacă lucrătorul merită sau nu un contract de muncă. Așa cum s-a punctat cu numeroase ocazii la avocatnet.ro, perioada de probă este o perioadă de muncă în care lucrătorul are toate drepturile unui salariat obișnuit, trecut de perioada aceasta, putând doar să pună capăt relației de muncă printr-o simplă notificare de încetare, fără preaviz. Asta înseamnă, desigur, plata angajatului în perioadă de probă. Situația prezentată mai jos este însă mult mai gravă decât neplata unor zile de probă:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concediile medicale pentru incapacitate temporară de muncă cauzate de boli obișnuite sau accidente în afara muncii suspendă contractul individual de muncă (CIM), însă această suspendare nu se reflectă și la nivelul registrului de evidență a salariaților. Medicalul se suprapune frecvent peste diverse situații aparte din derularea raportului de muncă - perioade de probă, de preaviz, concedii - , așa că trebuie tratat cu atenție. În cazul contractelor pe perioadă determinată, trebuie observat dacă medicalul se extinde dincolo de termenul de expirare a contractului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Scopul perioadei de probă este stabilit în mod explicit în lege și se referă la verificarea aptitudinilor salariatului, fiind limitată atât durata acestei perioade, cât și utilizarea acesteia în alte scopuri care pot genera un dezechilibru în cadrul relațiilor de muncă. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă e în interesul lucrătorului, o perioadă de probă ar putea să se extindă și dincolo de limitele impuse prin lege, atâta timp cât inițativa notificării pentru încetarea contractului îi revine, dincolo de perioada-limită legal impusă, doar angajatului. Dreptul angajatului, astfel extins, iar nu limitat, ar trebui însă acceptat de angajator. Anul trecut, când a transpus în Codul muncii o directivă europeană, legiuitorul avea posibilitatea să accentueze situațiile de extindere a perioadei de probă, dar nu a făcut-o.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Verificarea aptitudinilor înainte de angajare nu ar trebui să presupună solicitarea candidaților să creeze ori să lucreze la diverse lucruri ce vor fi utilizate apoi de angajator în mod concret. Prezentarea unui proiect care atinge X sau Y problemă din companie și propunerile de abordare ale acelei probleme, crearea unui design, compunerea unor texte ș.a. exemple ce presupun că, la final, angajatorul se folosește de rezultatul muncii depuse de candidat pentru a bifa cerința din procesul de recrutare sunt situații în care vorbim de prestarea unei munci în folosul angajatorului și care trebuie remunerată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși în privința concediului de odihnă nu au intervenit modificări directe în legislație, alte aspecte de noutate sau modificări ale drepturilor și obligațiilor existente în cod pot ajunge să se reflecte, nu neapărat în mod corect sau legal, asupra concediului de odihnă. Așadar, câteva clarificări merită punctate din timp.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Rebeca Bașuț 
Dan Năstase 
