Contractul individual de muncă (CIM) poate înceta de drept (adică automat), ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea, sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți. Situațiile în care contractul individual de muncă al unui salariat încetează automat sunt zece la număr și sunt reglementate de legislația muncii. Citește articolul
Prestator casnic poate fi orice persoană fizică, aptă de muncă, care își dorește suplimentarea venitului prin desfășurarea de activități casnice ocazionale, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unor bonuri valorice/tichete cu valoarea brută de 15 lei. Totuși, care sunt reglementările legale pentru persoanele care încă nu au împlinit vârsta de 18 ani, dar își doresc să presteze activități casnice înscrise în lista de activități casnice prevăzute de lege? Citește articolul
Programul de lucru este un element esențial în ceea ce privește desfășurarea muncii, iar acesta trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă și trebuie să fie circumscris unor reguli stabilite prin lege. Programul de lucru de 12 ore are un regim diferit de programul normal, uniform, însă cu respectarea acelorași prevederi referitoare la durata maximă de lucru. Ce trebuie să aibă în vedere angajatorii în ceea ce privește repausul săptămânal și pauzele de masă? Citește articolul
Salariul este elementul principal care trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă, alături de precizări clare privind valoarea acestuia, data plății, precum și modalitatea de plată, inclusiv dovada efectuării plății. Respectarea acestor criterii este obligatorie, iar în caz contrar, angajatorii pot suporta sancțiuni dure, în funcție de gravitatea încălcării obligațiilor prevăzute de legea muncii. Citește articolul
Dreptul unui angajat de a primi salariu este un drept reglementat la nivel internațional, adoptat atât prin Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și de alte Agenții specializate ale ONU, precum Organizația Internațională a Muncii. În România, situația neplății salariilor rămâne o problemă cu care mulți salariați se confruntă, ne arată datele din Raportul de Activitate al Inspecției Muncii pe anul 2023. Citește articolul
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați. Citește articolul
Codul muncii a primit în acest an patru actualizări legislative importante. Chiar dacă cea mai cunoscută și mai de amploare rămâne Legea 283/2022, care a transpus o importantă directivă europeană, merită să ne amintim și de cele trei de dinainte, într-un articol de retrospectivă legislativă. Citește articolul
Privind din perspectiva salariatului, Legea 283/2022 care a modificat Codul muncii din 22 octombrie a adus multe beneficii. De la tipuri noi de libere pentru a avea grijă de familie, până la noile prevederi care trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă (CIM), le prezentăm pe toate în această sinteză. Citește articolul
România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers). Citește articolul