Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni. Citește articolul
Formarea profesională la inițiativa angajatorului nu poate fi impusă angajatului, cu atât mai puțin atunci când acestuia i se pretinde să se formeze în timpul liber și când acesta lucrează în schimburi. În practică, poveștile privind formarea profesională plasează experiențele angajaților la extreme: fie angajatorii nu asigură formare, deși ar trebui, fie îi forțează pe angajați să urmeze cursuri de care aceștia nu sunt interesați. Citește articolul
Codul muncii a primit în acest an patru actualizări legislative importante. Chiar dacă cea mai cunoscută și mai de amploare rămâne Legea 283/2022, care a transpus o importantă directivă europeană, merită să ne amintim și de cele trei de dinainte, într-un articol de retrospectivă legislativă. Citește articolul
Privind din perspectiva salariatului, Legea 283/2022 care a modificat Codul muncii din 22 octombrie a adus multe beneficii. De la tipuri noi de libere pentru a avea grijă de familie, până la noile prevederi care trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă (CIM), le prezentăm pe toate în această sinteză. Citește articolul
România are obligația de a introduce până la 1 august 2022 o serie de noutăți în Codul muncii, care sunt aduse de o directivă europeană. Guvernul are în plan un astfel de proiect de lege pentru modificarea legislației muncii pentru această aliniere la regulile europene, însă documentul va trebui să treacă de votul Parlamentului înainte de încheierea sesiunii parlamentare din această lună. Teoretic, dacă trece de avizarea interministerială și este adoptat de Guvern în zilele următoare, are șanse, după începerea procedurii de urgență în Parlament, să vadă "lumina" Monitorului Oficial până la sfârșit de iunie și, deci, să fie adoptat în timp util. Practic, este posibil ca transpunerea să se facă tot cu întârziere, la fel ca în cazul Directivei avertizorilor publici de integritate (whistleblowers). Citește articolul
Codul muncii a suferit nu mai puțin de nouă modificări în acest an. De la eliminarea unor obligații referitoare la documentele de muncă, la introducerea semnăturii electronice în relațiile de muncă, noi amenzi și obligații, le prezentăm pe toate în ordinea apariției lor de la începutul lui 2021. Citește articolul
În domeniul raporturilor de muncă, există, potrivit reglementărilor în vigoare, anumite lucruri pe care angajatorul nu i le poate impune salariatului. Printre acestea, se numără faptul că, odată cu implementarea semnăturii electronice, angajații nu pot fi obligați să își cumpere o astfel de semnătură, dar și faptul că nu pot fi forțați să încaseze salariul într-un cont bancar ori, în caz de demisie, nu pot fi obligați să renunțe la această cerere. Citește articolul
Legislația muncii a suferit multe modificări în 2020, unele dintre ele vizând sancționarea mai drastică a muncii suplimentare excesive a salariaților, noi obligații ale angajatorilor față de salariații cu handicap ori un nou tip de pensie ce poate fi stabilită pentru salariații proprii. De asemenea, începând de anul trecut, stresul este considerat formă de hărțuire morală la locul de muncă. Citește articolul
De la recentele modificări aduse Codului muncii, toată lumea a vorbit, mai mult sau mai puțin, despre expertul în legislația muncii și despre faptul că Parlamentul a obligat astfel firmele să recurgă la serviciile unui astfel de expert. Critici au venit în special în contexul în care nu există o reglementare a profesiei de expert în legislația muncii. Noile modificări la Cod nu obligă însă pe nimeni să recurgă la serviciile unui astfel de specialist, dacă nu vrea. Citește articolul
Legea conferă angajatorului dreptul de a-și evalua salariații, pentru a decide dacă îi păstrează în firmă sau dacă îi concediază, din cauza faptului că nu mai corespund profesional locului de muncă pe care îl ocupă. Numai că angajatorul poate concedia astfel un angajat doar dacă i-a adus la cunoștință evaluarea și rezultatele sale, a explicat un consilier juridic pentru redacția noastră. Citește articolul