ACCES GRATUIT
Ziua de 1 Mai aduce în prim-plan, an de an, discuția despre drepturile salariaților și obligațiile angajatorilor. Deși legislația muncii din România oferă un cadru clar pentru protejarea lucrătorilor, numeroase abuzuri persistă în practică: contracte neconforme, ore suplimentare neplătite, presiuni psihologice sau demisii forțate. În acest context, este esențial ca salariații să cunoască ce nu trebuie să accepte niciodată într-o relație de muncă, indiferent de poziția angajatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși unele aspecte ce țin de elementele esențiale ale contractului individual de muncă (CIM) sunt prevăzute explicit atât în Codul muncii, cât și în modelul-cadru CIM (acela prevăzut prin ordin de ministru), momentan ele nu se regăsesc și în Registrul electronic de evidență a salariaților, iar un exemplu în acest sens este chiar repartizarea programului de muncă. De ce ar fi însă extrem de util să o regăsim acolo? S-ar putea evita situațiile, des întâlnite, în care un lucrător află că programul său s-a modificat de pe azi pe mâine. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Des întâlnit în unele sectoare de activitate, precum e cel de retail, un program de lucru ce se întinde pe o perioadă de genul 7:00 - 20:00, cu două zile de muncă urmate de două zile libere, deși poate fi atractiv pentru unele persoane, care dobândesc astfel mai multe zile libere în economia unei săptămâni de muncă, nu este sustenabil pe termen lung, ca să nu mai vorbim de constrângerile legii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Modificarea unilaterală a orarului, făcută de azi pe mâine și la nivel informal, este un abuz din partea angajatorului. Ca atare, refuzul angajaților de a se supune noilor reguli n-ar trebui să fie o surpriză pentru angajator. Cât despre sancțiunea desființării postului doar pentru a fi reînființat la scurt timp, în contextul refuzului unui angajat de a veni la noul program, e limpede că nu vorbim decât despre o altă neregulă în raport cu legea - una care-l poate costa pe angajator destui de mulți bani la final.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Predictibilitatea relației de muncă este esențială, iar aici avem în vedere interesele ambelor părți. Modelul-cadru al contractului individual de muncă (CIM) oferă o reglementare mai clară cu privire la timpul de muncă, stipulându-se că modificările trebuie efectuate prin acordul părților. Însă, necorelarea între diferite acte normative poate duce la interpretări eronate, afectând drepturile lucrătorilor. Chiar și în fața unei decizii unilaterale care afectează drepturile sale într-un fel sau altul, angajatul are posibilitatea de a contesta.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Programul de lucru este un element esențial în ceea ce privește desfășurarea muncii, iar acesta trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă și trebuie să fie circumscris unor reguli stabilite prin lege. Programul de lucru de 12 ore are un regim diferit de programul normal, uniform, însă cu respectarea acelorași prevederi referitoare la durata maximă de lucru. Ce trebuie să aibă în vedere angajatorii în ceea ce privește repausul săptămânal și pauzele de masă?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Un angajator încearcă, prin prevederi interne, să creeze aparența unui program de lucru care nu se abate atât de tare de la litera legii - doar că prevederile interne nu au niciun efect asupra prevederilor legale imperative. Astfel, un angajat care, de fapt, totalizează 12 ore la lucru pe zi, are opt ore de muncă și vreo patru în deplasări zilnice, din care angajatorul percepe ca ore suplimentare doar două, restul de două nefiind luate în seamă la nivel formal.
Situația în care se află cel din povestirea de azi nu este una izolată și mulți lucrători efectuează zilnic deplasări în interes de serviciu, ceea ce poate însemna depășirea timpului normal de lucru stabilit în contractul individual de muncă, iar încadrarea acestor perioade nu este întotdeauna evidențiată ca fiind muncă suplimentară. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prin programul de lucru se înțelege timpul de desfășurare a activității profesionale, iar acesta este de mai multe tipuri. Un salariat poate avea program uniform, inegal, ori individualizat, agreat deopotrivă de către angajat și angajator în contractul individual de muncă. Există însă și câteva tematici conexe cu programul de muncă, precum o serie de drepturi, dar și responsabilități, pe care angajatul ar trebui să le cunoască pentru a se proteja de eventuale abuzuri, respectiv pentru a evita posibile sancțiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Ca regulă generală, relațiile de muncă presupun o repartizare uniformă a timpului de muncă și o activitate care se desfășoară într-un loc de muncă organizat de către angajator. Însă Codul muncii prevede și o serie de excepții, în funcție de specificul activităților desfășurate, iar în aceste situații angajatorul este cel care trebuie să stabilească organizarea și funcționarea unității în mod corespunzător - adică respectând limitele legale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Realități de pe piața muncii
Dacă salariatul a semnat neinformat un contract individual de muncă și acesta prevede clauze care contravin dispozițiilor legale, avem în vedere, pe lângă slaba informare a lucrătorului, scuzabilă în mare măsură, o gravă încălcare a dispozițiilor legale de către angajator, el fiind cel care trebuie să se asigure că activitatea pentru care angajează personal nu-i pune în pericol pe lucrători și nu le încalcă, cu intenție sau chiar din culpă, drepturile fundamentale.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Cristina Iacob 
Dan Năstase 
Rebeca Bașuț 
