Avem în vedere, înainte de toate, rolul Registrului - acela de a garanta înregistrarea tuturor elementelor esențiale ale contractului, astfel încât și pentru angajator, dar și pentru salariat să fie asigurată garanția executării contractului în condițiile stabilite de comun acord.
Astfel, pe lângă scopul pe care îl au în vedere angajatorii atunci când își execută obligația de a completa Registrul cu datele prevăzute de art. 3 alin. (2) din HG 905/2017, evitarea sancțiunilor contravenționale, observăm că legiuitorul a avut în vedere transparența și „oficializarea” contractului prin transmiterea acestor date către Inspecția Muncii.
Modificarea unor elemente ale CIM are loc fie de comun acord, în baza unui act adițional, fie pentru că sunt impuse de lege sau de „legea părților” (CCM), în baza unei decizii pentru punerea în aplicare a acestor modificări.
Atât în cazul actelor adiționale, cât și în cel al deciziilor pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale sau prevăzute de contractul colectiv de muncă, modificările vor fi comunicate și lucrătorilor în cauză, respectiv înmânarea unui exemplar al actului adițional sau al deciziei.
Cele mai multe elemente ale contractelor de muncă se regăsesc și în Registru, însă unul lipsește, acesta fiind cel care prevede repartizarea timpului de muncă în cadrul zilei și în cadrul săptămânii.
Aceste aspecte sunt prevăzute de lit. G. , pct. 1 și 2, lit. a) din actualul model-cadru CIM (Ordinul ministrului muncii nr. 2171/2022), în timp ce în Registru se poate înscrie exclusiv situația în care repartizarea este inegală, fără a fi menționat concret dacă este un program inegal, în schimburi, flexibil sau individualizat.
În același timp, contractele încheiate anterior aprobării actualului model-cadru CIM au rămas, cel mai probabil, în forma inițială, deși în cazul în care acest aspect nu era precizat, angajatorul avea obligația de a actualiza aceste contracte.
Chiar dacă în vechiul model-cadru (Ordinul 64/2003) nu se regăsea această mențiune și pentru contractele de muncă cu normă întreagă, ci numai pentru cele cu timp parțial, legiuitorul a luat în calcul atât predictibilitatea relației de muncă pentru ambele variante, cât și armonizarea vieții de familie cu obiectivele profesionale.
Înscrierea repartizării timpului de muncă în Revisal ar asigura nu numai predictibilitatea programului și posibilitatea oricărui lucrător de a-și organiza viața privată fără riscul unor modificări în afara cadrului legal, ci și interpretarea corectă a lit. G, pct. 1 și 2, lit. b) din modelul-cadru CIM, adică ar elimina situațiile în care programul de muncă s-ar modifica fără respectarea dispozițiilor legale.
Mai concret, în acest moment, dacă situația prevăzută de lit. G, pct. 1 și 2, lit. b) din modelul-cadru CIM este interpretată ignorând întreg ansamblul normativ care reglementează relațiile de muncă, un lucrător ar putea afla că programul să de muncă s-a modificat „de azi pe mâine”, atunci când angajatorul modifică regulamentul intern, chiar și în cazul în care pentru această modificare nu a respectat dreptul lucrătorilor de a fi consultați.
Sigur, lucrătorii au în continuare posibilitatea contestării regulamentului intern, primul pas fiind sesizarea angajatorului, iar ulterior se pot adresa instanței, însă în această perioadă situația va fi incertă cu privire la repartizarea programului de muncă și astfel există riscul declanșării unor conflicte de muncă.
În egală măsură, având în vedere dispozițiile art. 35 alin (1) din Codul muncii, respectiv dreptul oricărei persoane de a încheia mai multe contracte de muncă, cu angajatori diferiți, dar fără suprapunerea programului de muncă, chiar dacă angajatorii nu vor avea acces la datele care vizează relația de muncă cu alt angajator, inspectorii de muncă pot constata încălcarea dispozițiilor legale și pot notifica lucrătorul în cauză pentru a se conforma.
Nu în ultimul rând, art. 3 alin (2) lit. g) HG 905/2017 nu este corelat cu dispozițiile Ordinului 2171/2022, fiind impusă precizarea repartizării timpului de muncă numai pentru contractele de muncă cu timp parțial, așa cum era prevăzut de Ordinul 64/2003.
În concluzie, înscrierea repartizării timpului de muncă în Revisal este esențială pentru asigurarea transparenței, predictibilității și respectării dispozițiilor legale în relațiile de muncă. Aceasta nu doar că protejează drepturile lucrătorilor, dar și contribuie la evitarea conflictelor de muncă și la menținerea unui mediu de lucru armonios și corect.