Angajatorul are dreptul să stabilească organizarea și funcționarea unității sale, acest drept fiindu-i recunoscut de Codul muncii. Chiar dacă lucrează de acasă, angajații nu au dreptul recunoscut de a lucra după bunul plac, conform unui program pe care și-l aleg singuri. Orarul de lucru e stabilit de angajator, iar programul de lucru e rezultatul înțelegerii dintre părți, însă simplul fapt că angajatul lucrează de acasă nu-i oferă posibilitatea de a lucra cum și când dorește. Citește articolul
O investigație făcută de jurnaliștii de la PressOne scoate la iveală faptul că mulți angajatori din industria HoReCa cer salariaților lor să respecte un program de lucru de 12 ore pe zi, timp de șase zile pe săptămână. Poate primul gând al publicului larg ar fi să spună că "cine vrea bani, muncește" și în aceste condiții, însă adevărul este că un astfel de program este ilegal și nu poate fi trecut în niciun contract individual de muncă de către un angajator. În plus, salariații care acceptă astfel de oferte nu vor avea, cel mai probabil, întregul salariu aferent acestui program înscris în contractul de muncă și nici contribuțiile aferente, la pensie sau sănătate, sau impozitul nu vor fi virate la salariul real pe care îl vor primi în mână. Citește articolul
O decizie unilaterală de modificare a programului de lucru a fost anulată în această primăvară de Curtea de Apel Galați, într-o speță ce a vizat un contract de muncă al unei angajate al cărui program de lucru a fost redus de la 8 la 4 ore pe zi, cu reducerea aferentă a salariului, însă fără ca atribuțiile postului să se înjumătățească. Norma de lucru a fost reîntregită, iar salariata a primit drepturile salariale aferente perioadei în care a fost redus programul. Citește articolul
Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru? Citește articolul
Atunci când stabilesc cursurile de formare profesională peste programul de lucru sau în timpul weekendului, angajatorii sunt obligați să respecte timpii de repaus zilnic sau săptămânal prevăzut de legislația muncii din țara noastră, mai ales în condițiile în care recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit că formarea profesională din afara programului este calificată drept timp de lucru. Citește articolul
Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul
Prezentam recent o modificare adusă Codului muncii din Portugalia, prin care salariaților li s-a dat dreptul de a se deconecta și de a nu fi contactați de angajatori în afara orelor de program, astfel de demersuri devenind amendabile. Totuși, acest lucru nu va fi posibil în România prea curând, iar pe fondul creșterii numărului de salariați aflați în telemuncă, ca urmare a pandemiei, a început să se contureze o practică a angajatorilor de a se aștepta ca angajații lor să fie disponibili și în afara orelor de program, dacă tot au scăpat de timpul de navetă acasă-birou-acasă. Însă, deși ar putea exista obligația salariatului de a răspunde solicitărilor angajatorului în afara programului în documentele de muncă, ea ar fi legală doar în anumite condiții, iar o eventuală sancționare a salariatului pentru refuzul de a face acest lucru are mari șanse să fie anulată de o instanță. Citește articolul
La începutul acestui an, Parlamentul European a inițiat un proiect de directivă ce prevede dreptul salariaților de a se deconecta, ceea ce îi va face inaccesibili pentru angajatori după orele de program. De la momentul anunțului nu s-au făcut demersuri suplimentare, însă în Portugalia acest drept există de vinerea trecută. Citește articolul
Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul
Deputații au respins definitiv astăzi un proiect de lege ce prevedea acordarea unei indemnizații de scurtă durată angajatorilor care decideau să reducă programul de muncă al salariaților, ca urmare a pandemiei de coronavirus, timp de un an de la ridicarea stării de urgență sau de asediu. Ca urmare a votului negativ primit în Camera Deputaților, după ce proiectul a fost adoptat tacit de Senat, traseul legislativ al proiectului se încheie, iar prevederile lui nu vor ajunge să se aplice. Citește articolul