ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Dacă angajatul nu e de acord cu modificarea orarului de muncă, se poate desființa postul și angaja alt lucrător pe noul orar?

Modificarea unilaterală a orarului, făcută de azi pe mâine și la nivel informal, este un abuz din partea angajatorului. Ca atare, refuzul angajaților de a se supune noilor reguli n-ar trebui să fie o surpriză pentru angajator. Cât despre sancțiunea desființării postului doar pentru a fi reînființat la scurt timp, în contextul refuzului unui angajat de a veni la noul program, e limpede că nu vorbim decât despre o altă neregulă în raport cu legea - una care-l poate costa pe angajator destui de mulți bani la final. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pentru modificarea „prestațiilor suplimentare în bani” e nevoie de act adițional, nu e suficientă o decizie internă

Modificarea salariului, ca element esențial al contractului individual de muncă, se poate realiza, de regulă, doar prin act adițional cu acordul părților, conform Codului muncii, cu două excepții: modificările impuse de acte normative sau de clauze ale contractului colectiv de muncă. Deși angajatorii pot considera că pot modifica unilateral salariul prin decizii interne, iar aici vorbim inclusiv de adaosurile salariale, legislația stipulează că orice astfel de modificare necesită consimțământul salariatului, asigurând astfel respectarea principiului bunei-credințe și a consensualității în relațiile de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Întoarcerea din concediul de creștere se face la ultimul loc de muncă ori la un loc de muncă echivalent. Modificările funcției și condițiilor de muncă se fac cu acordul părților

Ca urmare a transpunerii unei directive europene, în legea română se prevede acum destul de clar faptul că lucrătorii ce se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere au dreptul de a reveni pe locul lor de muncă sau pe un loc echivalent în condiții care nu le sunt mai puțin favorabile și au dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Oricare ar fi dinamica internă dintr-o companie, e necesară obținerea acordului angajatului pentru a modifica funcția sa ori condițiile în care acesta se întoarce la muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Modificarea locului și felului muncii în context disciplinar

„La angajatorul nostru se practică mutarea disciplinară de pe un post pe altul. Ai greșit cu ceva, te mutăm în alt magazin, poate chiar în afara orașului”, punctează un cititor. Dincolo de faptul că nu există o sancțiune disciplinară denumită astfel în Codul muncii, angajatorii pot avea tendinta de a imprumuta din specificul unor măsuri și a le combina cu specificul altora, în funcție de interesele acestora. Deși Codul muncii permite modificarea locului și felului muncii, temporar, cu titlu de sancțiune disciplinară, chestiunea nu e lăsată la latitudinea angajatorului - ci a legii, care stabilește exact cum poate opera o atare modificare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Când devin delegarea și detașarea posibile modificări ale contractului de muncă

Locul muncii este un element esențial al contractului individual de muncă, acesta putând fi modificat numai prin acordul părților, cu excepția delegării și detașării, cazuri în care angajatorul poate modifica, temporar, locul din/în care lucrătorul își desfășoară activitatea, în anumite condiții. Prin delegare, felul muncii nu poate fi modificat, însă prin detașare acest lucru este posibil cu acordul lucrătorului. Curtea de apel București admite cererile de suspendare a executării deciziilor unilaterale ale angajatorului, atât în cazul delegării prin care s-a modificat și felul muncii, cât și în cazul detașării dispuse inițial pentru o perioadă mai mică de un an și prelungită, tot unilateral, ulterior. Lucrătorul are dreptul la cheltuieli de transport, cazare și la o indemnizatie de delegare/detașare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Când trebuie și când nu trebuie să fie negociate și încheiate acte adiționale pentru respectarea noilor dispoziții prevăzute de Codul muncii

Modificările aduse de Legea nr. 283/2022 Codului muncii în sfera elementelor esențiale ale contractelor individuale de muncă (CIM) ar presupune, în unele cazuri, necesitatea de a face unele acte adiționale la contractele în derulare la momentul când această lege a intrat în vigoare (22 octombrie). În principal, pentru că sunt vizate tocmai elementele esențiale ale CIM-urilor, dar și pentru că nu consider că e suficient să ne uităm doar la ce indică art. II din noua lege. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Inspecția Muncii confirmă pentru avocatnet.ro:

UPDATE CIM-urile în derulare nu trebuie modificate prin acte adiționale, pentru a include noile informații obligatorii. Răspunsul integral al Inspecției Muncii

Noile elemente pe care recenta Lege 283 le introduce în Codul muncii ca fiind obligatorii în cuprinsul contractelor de muncă nu implică necesitatea de a încheia acum acte adiționale la toate contractele de muncă din țară, a confirmat Inspecția Muncii pentru avocatnet.ro. Atenție, însă, asta nu înseamnă că noile condiții aplicabile raportului de muncă nu li se aplică celor care aveau deja contracte încheiate la 22 octombrie 2022 - la cerere, angajatorii vor trebui să le furnizeze informații privind noile condiții inclusiv angajaților existenți. Pentru că, de la publicarea acestui articol prima oară (în 2 noiembrie), mai multe companii ne-au scris cu rugămintea să le trimitem răspunsul integral al Inspecției Muncii primit de redacția noastră, pentru că se confruntau cu controale unde inspectorii de muncă voiau să îi amendeze pentru lipsa noilor informații din CIM-urile în derulare, am decis să îl facem public, atașându-l acestui articol, în cazul în care mai sunt și alți angajatori care au nevoie de el. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Reorganizarea activității pe motive financiare nu dă dreptul angajatorului să modifice unilateral contractul de muncă al unui salariat

Chiar dacă trece printr-o perioadă dificilă financiar, inclusiv printr-o reorganizare a activității ca urmare aplicării unui concordat preventiv, un angajator nu are dreptul să modifice contractul individual de muncă (CIM) fără a avea acordul salariatului. Dificultățile financiare nu constituie împrejurări externe, imprevizibile și de neînlăturat, care să poată fi asimilate situației de forță majoră, ce reprezintă o excepție de la acordul părților necesar pentru modificarea CIM, a stabilit Curtea de Apel Craiova recent într-o speță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Clarificare: Schimbarea regimului de taxare nu implică modificarea contractului de muncă. Dar contextul îi va face pe unii angajatori să le modifice

Nivelul de taxare aplicat veniturilor din salarii nu e o chestiune prinsă în contractul de muncă - cu atât mai mult că în România impozitarea cunoaște schimbări atât de dese, cu care contractele de muncă nu ar avea de ce să țină pasul. În contracte se regăsesc cuantumul salariului, eventualele bonusuri sau venituri extra, iar o eventuală schimbare fiscală ce ar presupune suportarea unor taxe mai mari de către angajatori, cum se va întâmpla din august la contractele part-time sub minimul pe economie, nu presupune modificări contractuale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Reducerea unilaterală a timpului de muncă, de la 8 la 4 ore/zi, este nelegală

O decizie unilaterală de modificare a programului de lucru a fost anulată în această primăvară de Curtea de Apel Galați, într-o speță ce a vizat un contract de muncă al unei angajate al cărui program de lucru a fost redus de la 8 la 4 ore pe zi, cu reducerea aferentă a salariului, însă fără ca atribuțiile postului să se înjumătățească. Norma de lucru a fost reîntregită, iar salariata a primit drepturile salariale aferente perioadei în care a fost redus programul. Citește articolul