ACCES GRATUIT
Când angajatorul lansează o promisiune către salariat ce vizează un element al contractului de muncă, pe angajat îl ajută doar ca acesta să fie asumat printr-un act adițional, legea impunând acordul părților pe elementele cele mai importante din contractele de muncă - niciun element salarial, nici locul de muncă, felul muncii sau timpul de muncă nu se pot modifica pentru că doar angajatorul vrea asta.
Promisiunile verbale sau asumate informal, inclusiv de superiori ierarhici care nici măcar nu pot garanta implementarea celor promise riscă să rămână doar atât: promisiuni. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ca urmare a transpunerii unei directive europene, în legea română se prevede acum destul de clar faptul că lucrătorii ce se întorc în câmpul muncii din concediul de creștere au dreptul de a reveni pe locul lor de muncă sau pe un loc echivalent în condiții care nu le sunt mai puțin favorabile și au dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Oricare ar fi dinamica internă dintr-o companie, e necesară obținerea acordului angajatului pentru a modifica funcția sa ori condițiile în care acesta se întoarce la muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Taxarea integrală a banilor pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă nu ar trebui să reprezinte un criteriu pentru redesenarea muncii de acasă într-o companie. Cu toate acestea, de la 1 ianuarie, de când s-a modificat regimul fiscal, a fost pusă și această problemă. În cazul în care telemunca se prestează așa cum prevede legea, revenirea la munca 100% de la birou nu se poate face fără acordul angajaților respectivi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
„Quiet-cutting” este un trend în creștere printre marile companii, în care se preferă desființarea posturilor și mutarea angajaților pe altele disponibile, de pe azi pe mâine, în locul concedierilor în masă, ce presupun, în primul rând, costuri mai mari. Acest fenomen e avantajos pentru companii, dar nu neapărat și pentru angajați, care, deși nu rămân fără loc de muncă peste noapte, sunt mutați constant în schema de personal, li se oferă poziții cu salarii mai mici, atribuții nedorite sau copleșitoare și sunt presați indirect să plece. Cum putem să ne uităm la acest fenomen din perspectiva legislației noastre, în materialul de azi:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Nivelul de taxare aplicat veniturilor din salarii nu e o chestiune prinsă în contractul de muncă - cu atât mai mult că în România impozitarea cunoaște schimbări atât de dese, cu care contractele de muncă nu ar avea de ce să țină pasul. În contracte se regăsesc cuantumul salariului, eventualele bonusuri sau venituri extra, iar o eventuală schimbare fiscală ce ar presupune suportarea unor taxe mai mari de către angajatori, cum se va întâmpla din august la contractele part-time sub minimul pe economie, nu presupune modificări contractuale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Poate că în raporturile de muncă cu unii dintre angajați telemunca a rămas o opțiune și în prezent, ambele părți fiind de acord cu aceasta, însă orice urmă de referire la starea de alertă, pandemie sau acte normative date în contextul acestora ar trebui să dispară acum din actele de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă, în teorie, ambele variante pot fi folosite pentru a modifica într-un fel sau altul raportul de muncă deja existent între angajator și angajat, respectiv actul adițional sau încheierea unui contract de muncă nou, sunt mai multe aspecte care ne înclină spre alegerea primei variante în detrimentul terminării raportului existent și încheierii unuia nou.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
După semnarea contractului individual de muncă (CIM) de către salariat și angajator nu înseamnă că, din acel moment, lucrătorul trebuie să fie de acord cu tot ce îi spune sau propune angajatorul. Legislația muncii prevede o serie de chestiuni care pot fi impuse în mod unilateral de către angajator, dar și pe cele pe care le poate modifica doar dacă salariatul este de acord. Le reamintim pe toate în rândurile de mai jos.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O modificare legislativă recentă impune tuturor angajatorilor să-și informeze salariații cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat, ceea ce se traduce prin modificarea tuturor contractelor de muncă, astfel încât acestea să includă și noua obligație de informare. Având în vedere că în România există aproximativ 5,5 milioane de contracte de muncă active (statistică avansată în august anul trecut de fostul ministru al Muncii), vorbim de un volum uriaș de documente care trebuie actualizate în această perioadă, cea mai facilă soluție, mai ales pentru angajatorii cu un număr mare de salariați, fiind semnarea electronică a actelor de muncă, o posibilitate introdusă specific în legislație chiar din acest an.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații trebuie să primească de la angajatori, chiar înainte de a veni efectiv la muncă, un exemplar al contractului de muncă. În contextul în care vorbim, actualmente, de numeroase modificări de contracte ce trebuie făcute, bine de știut că formalitatea multiplului exemplar rămâne în picioare și în cazul acestor acte adiționale.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Lucia Tozaru 
Roxana Neagu 