Potrivit Codului muncii, salariații cu contract de muncă cu timp parțial beneficiază de drepturile salariaților cu normă întreagă, în condițiile prevăzute de lege și de contractele colective de muncă aplicabile. Asta înseamnă și dreptul la concediul de odihnă anual, stabilit ca minim de 20 de zile lucrătoare în fiecare an (sau, cum indică o directivă europeană, măcar patru săptămâni de concediu anual). Durata efectivă a concediului de odihnă anual trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă, dar nu se poate situa sub acest minim de 20 de zile anual. Doar că angajatorii întâmpină dificultăți în stabilirea și pontarea corectă a zilelor de concediu pentru angajații care au contracte cu câteva ore pe lună. Citește articolul
Dacă toamna vine cu noi angajări pentru companii, reamintim azi unele subiecte recente sau încă de actualitate ce țin de salarizare și taxele salariale, care ar putea fi relevante pentru viitoarele recrutări, cum ar fi, de pildă, cei 200 de lei netaxabili la salariul minim. Citește articolul
Pentru angajații part-time cu mai multe contracte de muncă în derulare și care însumează pe acestea cel puțin salariul minim pe economie Guvernul a instituit o excepție de la suprataxare, prin OG nr. 16/2022. Ca să o pună în aplicare, s-a decis ca angajatorii să ceară lucrătorilor part-time cu multiple contracte să le aducă, lună de lună, câte o declarație. Ce vor face însă angajatorii cu toate aceste documente? Citește articolul
În contextul suprataxării contractelor part-time, dar și al unor situații care au dus Guvernul înspre a re-reglementa această suprataxare, merită amintit că munca suplimentară în cadrul acestor contracte este inadmisibilă, cu excepția unor situații, să zicem, deosebite și care trebuie dovedite de angajatori în caz de control ulterior, dar și că sancțiunea „capitală” aici e considerarea situației ca muncă nedeclarată. Citește articolul
Chiar dacă vorbim de un contract part-time care, de la 1 august, este taxat la nivelul minimului pe economie, adică similar unui contract cu normă întregă cu salariul minim pe economie, condiția de a avea cel puțin un angajat pentru a păstra regimul micro de impozitare, din 2023, nu este îndeplinită. Citește articolul
Banii primiți de administratorii de firme se taxează similar salariilor, potrivit Codului fiscal. Aceștia lucrează pentru societate în baza unui contract de mandat, unde le sunt trasate drepturile și obligațiile. Chiar dacă vorbim de un venit asimilat salariului, din perspectivă fiscală, nu vorbim de un contract similar celui de muncă. Oricât ar fi indemnizația administratorului, problema suprataxării regimului de muncă part-time de la 1 august nu se poate pune în acest caz. Citește articolul
Transformarea contractelor cu normă parțială în contracte cu normă întreagă e o măsură la care cel puțin o mică parte dintre angajatori au recurs în ultimele săptămâni în contextul suprataxării celor cu normă parțială sub nivelul salariului minim pe economie. De reținut e că, în toată această „transformare”, nu ar trebui să se piardă anumite caractere ale contractului anterior, convenite cu angajatul și pe care acesta nu le-ar vrea modificate. Citește articolul
Suprataxarea muncii part-time nu presupune decât raportarea contribuțiilor sociale la salariul minim (atunci când salariul pe acel contract part-time este mai mic decât minimul pe economie), iar nu și a celorlalte taxe salariale. Citește articolul
Nivelul de taxare aplicat veniturilor din salarii nu e o chestiune prinsă în contractul de muncă - cu atât mai mult că în România impozitarea cunoaște schimbări atât de dese, cu care contractele de muncă nu ar avea de ce să țină pasul. În contracte se regăsesc cuantumul salariului, eventualele bonusuri sau venituri extra, iar o eventuală schimbare fiscală ce ar presupune suportarea unor taxe mai mari de către angajatori, cum se va întâmpla din august la contractele part-time sub minimul pe economie, nu presupune modificări contractuale. Citește articolul
Suprataxarea contractelor part-time se va aplica începând cu veniturile lunii august, așa cum se menționează OG 16/2022, act normativ prin care s-a introdus măsura. Acest lucru va fi valabil doar pentru angajații cu contractele individuale de muncă (CIM) parțiale care au un salariu minim brut mai mic de 2.550 lei. Citește articolul