Concedierea unei persoane aflate în concediu de maternitate, concediu de creștere copil sau în plata stimulentului de inserție este, sigur, o situație sensibilă, în care niciuna dintre părți nu dorește să se afle. Există, însă, anumite contexte – precum încetarea activității unei companii, spre exemplu – în care acest scenariu devine de neevitat. Din păcate, faptul că normele în materie de protecție împotriva concedierii sunt reglementate într-o varietate de acte normative care nu sunt tocmai aliniate creează uneori situații practice fără ieșire, care adaugă o încărcătură negativă suplimentară pentru părțile implicate într-o situație dificilă, deja. Citește articolul
Prin modificări intrate în vigoare luna trecută în privința organizării și funcționării cabinetelor medicale era restrânsă expres posibilitatea medicilor de a avea alte calități în cadrul cabinetelor în care lucrează în afară de cele de titular/administrator, salariat sau persoană fizică independentă (PFI). În urma intrării lor în vigoare, în spațiul public au apărut mai multe atenționări în ceea ce privește imposibilitatea medicilor de a mai colabora cu clinici în baza SRL-lor proprii, consultanții arătând că e necesar ca medicii să-și facă PFI-uri. Totuși, Guvernul a revenit asupra celor decise la început de an și a eliminat prevederea care părea să restrângă modul de colaborare a medicilor cu alte clinici. Citește articolul
Indiferent dacă sunt asigurate în baza unui contract individual de muncă sau opțional, persoanele cu probleme de sănătate sau aflate în anumite situații pot beneficia de concedii medicale și indemnizațiile aferente, după cum subliniază Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), într-un ghid elaborat și publicat recent. Citește articolul
Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni. Citește articolul
Conform Codului muncii, plata salariului este o obligație certă a angajatorului, iar modificarea modalității sau a datei de plată necesită acordul ambelor părți și un act adițional la contractul de muncă. Angajatorii nu sunt obligați să accepte schimbările propuse de angajați fără acord comun, iar orice concesie oferită poate genera cerințe similare din partea altor angajați. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, printr-o decizie dată în această săptămână, că salariul cadrelor didactice din învățământul primar ce sunt angajate în regim de plata cu ora include majorarea de 10% prevăzută în legea salarizării bugetare, așa cum se întâmplă și în cazul celor angajate prin contract individual de muncă cu normă întreagă. Citește articolul
Contractul individual de muncă (CIM) poate înceta de drept (adică automat), ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea, sau ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți. Situațiile în care contractul individual de muncă al unui salariat încetează automat sunt zece la număr și sunt reglementate de legislația muncii. Citește articolul
Șomerii care se află în căutarea unui loc de muncă se pot înscrie într-un sindicat și, dacă organizația respectivă are suficiente resurse umane și materiale, îi poate asista la negocierea și încheierea contractului individual de muncă. Asta sau consultarea pe cât posibil a unei persoane care cunoaște sau poate să înțeleagă mai bine termenii contractuali poate face o uriașă diferență. De pildă, când ți se spune că una muncești și alta scrie în contract. În afară de salariu, timpul de muncă și alte chestiuni pe care, să zicem, le putem repera mai ușor, alte elemente ale contractului pot fi mai greu de descifrat. Citește articolul
Debutul relației de muncă vizează, practic, două momente distincte, cel al semnării contractului individual de muncă și cel din care produce efecte juridice, fiind explicită obligația de a înregistra elementele contractului în registrul general de evidență a salariaților și de a-l transmite cel târziu în ziua anterioară începerii activității. Citește articolul
Cu prevederile Codului muncii în față, un volum mare de muncă și câțiva angajați zeloși, la început de carieră, angajatorul își dă seama că nu-i poate remunera pentru toate orele peste program lucrate - pentru că ar fi nepermis de multe. În loc să mai recruteze câțiva care să acopere necesarul de muncă, angajatorul își deschide o altă firmă și le propune angajaților să semneze contracte și cu aceasta pentru a fi remunerați pentru toate orele petrecute la muncă. În speța de la care am pornit cu discuția de azi, angajații nu par să aibă alternativă și se întreabă dacă situația acestui al doilea contract este legală. Desigur, chiar și dacă angajații sunt dornici de un volum uriaș de muncă și cât mai puțină odihnă, situația nu devine mai puțin problematică. Citește articolul