ACCES PREMIUM
Recentul bilanț al Inspecției Muncii, aferent săptămânii 8 - 12 septembrie 2025, scoate la iveală, încă o dată, o realitate îngrijorătoare a pieței muncii din România. Dincolo de cifrele seci și de valoarea amenzilor, datele publicate ne obligă la o reflecție profundă asupra legalității, moralității și, mai ales, a bunei-credințe care ar trebui să guverneze relațiile de muncă, într-un context în care este evident deja că măsurile existente și punerea lor în aplicare au fost și sunt în continuare insuficiente pentru a stăvili fenomenul muncii în afara cadrului legal. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inspecția Muncii (IM) a transmis Ministerului Muncii o propunere prin care cere abrogarea prevederilor din Codul muncii ce permit inspectorilor de muncă să suspende activitatea angajatorilor la care sunt identificați salariați fără contract individual de muncă (CIM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În următorul pachet de măsuri pe care Guvernul își va asuma răspunderea se regăsește, pe lângă mai multe modificări fiscale deja discutate și unele privind legislația insolvenței, o propunere dură de sancționare a muncii la negru, dar și propunerea ca inspectorii de muncă să poarte body-cam-uri în timpul controalelor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recalificarea diurnelor în venituri salariale este posibilă, de ceva timp, numai în baza unei proceduri speciale, ce implică o colaborare între inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). În vederea unor potențiale reîncadrări de venituri, autoritățile de muncă ne-au spus că procedura a fost folosită, de la oficializare și până acum, de câteva sute de ori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii au obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă (SSM). Atunci când nu e posibilă organizarea la nivel intern a activităţilor de prevenire de protecţie, angajatorii apelează la servicii externe. În 2025, Inspecția Muncii va desfășura o campanie națională de verificare a acestor servicii, motivată de constatările anterioare privind neconformitățile și de numărul încă mare accidente de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Acțiunile de control ale inspectorilor de muncă au condus în 2024 la o valoare totală a amenzilor de 133.203.400 lei, peste un milion de lei din acest total fiind aplicat persoanelor fizice. Cele mai mari amenzi vizează, ca de obicei, munca nedeclarată și încălcările legate de plata salarială (mai ales sub nivelul minim) și de evidența contractelor au generat cele mai mari sancțiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Un lanț de magazine de încălțăminte a fost amendat cu 200.000 de lei de către Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) București după ce inspectorii au descoperit că angajatorul practica munca „la gri” și le permitea angajaților cu contracte part-time să lucreze peste norma stipulată în contract. Munca subdeclarată și orele suplimentare efectuate în cadrul contractului cu normă parțială, pot aduce sancțiuni semnificative atât pentru angajatorilor, cât și pentru salariați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul unor verificări la angajatori în ceea ce privește respectarea egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în contextul relațiilor de muncă, merită să ne amintim de responsabilul pe care companiile l-ar putea avea în acest domeniu. Deși nu există o obligație imperativă de a avea un responsabil/tehnician în egalitate de șanse, desemnarea unuia (fie și prin fișa postului unui angajat existent) poate ușura respectarea obligațiilor și reduce riscul de neconformitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În domeniul discriminării, Inspecţia Muncii asigură controlul aplicării măsurilor de respectare a egalităţii de şanse şi tratament între femei şi bărbaţi în contextul relațiilor de muncă, iar anul viitor inspectoratele teritoriale se vor concentra și pe măsura în care angajatorii respectă prevederile existente în legislație în scopul asigurării egalității de șanse și tratament între lucrătorii femei și bărbați - o arată calendarul de acțiuni al instituției pe 2025. Ce înseamnă asta pentru angajatori:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea nr. 283/2024 promovează negocierile colective, având ca obiectiv creșterea ratei de acoperire la 80% pentru angajatori. Aceasta impune operatorilor economici care participă la achiziții publice să respecte legislația muncii, inclusiv inițierea negocierilor colective și acordarea salariului minim, stabilind că existența unui contract colectiv de muncă (CCM) devine un criteriu de evaluare pentru atribuirea contractelor, iar societățile condamnate recent pentru nerespectarea salariului minim sunt excluse de la achiziții. Legea prevede, de asemenea, suplimentarea numărului de inspectori de muncă, care vor intensifica controalele, axându-se pe respectarea salariului minim și a negocierilor colective. Această reglementare urmărește să îmbunătățească conformitatea în domeniul muncii, excludând operatorii care nu îndeplinesc standardele legale. Ce înseamnă asta pentru angajatori?
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Cristina Iacob 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
avocatnet.ro 
