Recente modificări legislative obligă obligă operatorii economici din zona de achiziții publice și pe concesionari să fie mai riguroși în respectarea legislației muncii și să acorde o atenție sporită negocierilor colective. Dacă și respectarea acestor noi prevederi va fi urmărită întocmai de autorități și nu se vor face compromisuri în sancționare, ar trebui să asistăm la o schimbare a paradigmei în ceea ce privește atribuirea contractelor, criteriul „prețului cel mai mic” fiind completat de cel al responsabilității sociale. Citește articolul
Legea nr. 283/2024 promovează negocierile colective, având ca obiectiv creșterea ratei de acoperire la 80% pentru angajatori. Aceasta impune operatorilor economici care participă la achiziții publice să respecte legislația muncii, inclusiv inițierea negocierilor colective și acordarea salariului minim, stabilind că existența unui contract colectiv de muncă (CCM) devine un criteriu de evaluare pentru atribuirea contractelor, iar societățile condamnate recent pentru nerespectarea salariului minim sunt excluse de la achiziții. Legea prevede, de asemenea, suplimentarea numărului de inspectori de muncă, care vor intensifica controalele, axându-se pe respectarea salariului minim și a negocierilor colective. Această reglementare urmărește să îmbunătățească conformitatea în domeniul muncii, excludând operatorii care nu îndeplinesc standardele legale. Ce înseamnă asta pentru angajatori? Citește articolul
Adoptarea Legii nr. 283/2024 marchează un pas semnificativ în armonizarea legislației naționale cu cerințele europene privind condițiile de muncă și protecția lucrătorilor. Această lege transpune, printre altele, în dreptul intern Directiva 2022/2041 privind salariile minime adecvate in Uniunea Europeană (pe scurt, Directiva 2022/2041), introducând măsuri menite să îmbunătățească echilibrul dintre viața profesională și cea personală, să asigure condiții de muncă mai bune, transparente și previzibile, inclusiv prin salarii minime adecvate, și să protejeze drepturile angajaților în contextul noilor realități economice. Directiva 2022/2041 pune un accent deosebit pe crearea unui cadru de muncă modern, care să răspundă atât provocărilor economice, cât și cerințelor sociale actuale. Legea nr. 283/2024 reflectă aceste priorități, având ca scop principal garantarea unui nivel ridicat de protecție socială, contribuind la asigurarea unui trai decent, reducerea inegalităților la locul de muncă și adaptarea reglementărilor naționale la realitățile economice actuale, protejând veniturile lucrătorilor, în special ale lucrătorilor defavorizați. Citește articolul
Legea nr. 283/2024, care transpune Directiva privind salariul minim adecvat în UE, a dus la modificări semnificative în Codul muncii, inclusiv la eliminarea unei prevederi importante din articolul 164, care obliga angajatorii să garanteze salariul minim brut lunar angajaților prezenți la locul de muncă, dar care nu puteau desfășura activitatea din motive neimputabile lor, cum ar fi problemele tehnice sau lipsa materialelor. Această modificare a fost efectuată la Senat, fără o justificare clară și transparentă și poate afecta drepturile salariaților în situații de muncă temporar suspendată, lăsând loc pentru interpretări în defavoarea angajaților. Citește articolul
Completări recente la Codul muncii oferă acum o definiție expresă a salariului de bază, care nu poate fi sub minimul legal sau stabilit prin contract colectiv, stabilind sancțiuni mai severe pentru angajatorii care nu respectă salarizarea minimă. Salariul de bază este definit ca fiind componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat, excluzând sporurile și indemnizațiile. Citește articolul
Pentru atingerea obiectivelor legii de transpunere a directivei privind salariul minim adecvat și pentru îmbunătățirea activității de control, Guvernul e obligat să suplimenteze numărul de inspectori de muncă în prima parte a anului viitor - o prevede chiar legea în discuție. În contextul în care la final de 2023 aveam cu 317 inspectori mai puțin decât în urmă cu zece ani, creșterea numărului de inspectori ar trebui să însemne că ajungem cel puțin la acel nivel de acum zece ani. Citește articolul
Codul muncii a fost modificat recent în sensul majorării și extinderii amenzii pe care o pot datora angajatorii ce plătesc angajații sub nivelul salariului minim. Pe lângă limitele mult mai mari ale amenzii, vorbim și de aplicarea sa în cazul nivelurilor salariale minime prevăzute de contractele colective de muncă (CCM) și nu numai. Citește articolul
Responsabilitatea socială este, după mai mult de jumătate de secol, promovată mai serios și în cazul achizițiilor publice, iar noile reguli adaugă un nou factor care va sta la baza procedurii de atribuire, iar oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic va depinde și de existența unui contract colectiv de muncă (CCM) la nivel de unitate sau la nivel sectorial, după caz. Citește articolul
Legea pentru stabilirea și actualizarea salariului minim brut pe țară conform directivei privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) a fost oficializată joi, dar acum este necesară o hotărâre de Guvern pentru punerea sa în aplicare. Noul mecanism prin care se va stabili și apoi actualiza anual salariul minim în România va ține cont de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora, de rata de creștere a salariilor, dar și de productivitate. Totodată, prin această lege se dorește sancționarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim. Citește articolul
Ministerul Muncii a pus recent în dezbatere un proiect de hotărâre ce conține procedura prin care se va aplica viitorul mecanism de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară. Mecanismul va ține cont, la stabilirea și actualizarea salariului minim, de mai mulți factori, inclusiv de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora etc. Citește articolul