Facilitatea ce constă într-o sumă netaxabilă se aplică inclusiv în cazul salariaților cu normă parțială, însă într-un mod diferit față de cum se aplică salariaților cu normă întreagă. Măsura se aplică și în 2025, așa cum a decis recent Guvernul. Astfel, pentru angajații part time, angajatorii plătesc contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) ca pentru un salariu brut de 3.750 lei, nu ca pentru salariul minim brut de 4.050 lei, așa cum ar fi normal. Citește articolul
Începând cu ianuarie 2025, avem un salariu minim brut pe țară de 4.050 lei, ceea ce înseamnă că angajatorii au costuri majorate cu taxele salariale, chiar dacă până la urmă a fost prelungită facilitatea ce constă într-o sumă netaxabilă de 300 de lei. Până în ultimele momente ale anului trecut, existau două scenarii posibile pentru taxele salariale aplicabile din ianuarie, deoarece Guvernul a oficializat prelungirea sumei netaxabile în ultimul număr din 2024 al Monitorului Oficial. Citește articolul
Facilitățile fiscale stabilite pentru salariații din IT, construcții și agroalimentar sunt eliminate complet începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2025, conform unei ordonanțe recent oficializate. Astfel, acești salariați datorează integral taxele salariale, nu în cuantum redus, deși facilitățile trebuiau să se aplice până în 2028. Citește articolul
Salariul minim brut pe țară reprezintă nivelul cel mai scăzut al remunerației pe care un angajator este obligat prin lege să îl plătească angajaților săi. Dincolo de reprezentarea unei sume minime pe care un angajat o poate primi, salariul minim produce și unele efecte indirecte asupra taxelor salariale, anumitor indemnizații și anumitor amenzi, de exemplu. Deoarece, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe țară se majorează de la 3.700 la 4.050 de lei, conform HG 1.506/2024, rezumăm astăzi principalele efecte indirecte ale măsurii. Citește articolul
Completări recente la Codul muncii oferă acum o definiție expresă a salariului de bază, care nu poate fi sub minimul legal sau stabilit prin contract colectiv, stabilind sancțiuni mai severe pentru angajatorii care nu respectă salarizarea minimă. Salariul de bază este definit ca fiind componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat, excluzând sporurile și indemnizațiile. Citește articolul
Codul muncii a fost modificat recent în sensul majorării și extinderii amenzii pe care o pot datora angajatorii ce plătesc angajații sub nivelul salariului minim. Pe lângă limitele mult mai mari ale amenzii, vorbim și de aplicarea sa în cazul nivelurilor salariale minime prevăzute de contractele colective de muncă (CCM) și nu numai. Citește articolul
Legea pentru stabilirea și actualizarea salariului minim brut pe țară conform directivei privind salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE) a fost oficializată joi, dar acum este necesară o hotărâre de Guvern pentru punerea sa în aplicare. Noul mecanism prin care se va stabili și apoi actualiza anual salariul minim în România va ține cont de puterea de cumpărare, de costul vieții, de nivelul general al salariilor și de distribuția acestora, de rata de creștere a salariilor, dar și de productivitate. Totodată, prin această lege se dorește sancționarea mult mai dură a celor care nu acordă salariul minim. Citește articolul
Modificarea sumei netaxabile din salariul minim brut pe țară se aplică odată cu veniturile aferente lunii iulie 2024. În consecință, era necesară și modificarea declarației 112, pentru ca suma netaxabilă de 200 lei să fie înlocuită cu noua valoare de 300 lei, noutatea fiind prinsă într-un ordin oficializat recent. Citește articolul
Începând cu iulie 2024, avem un salariu minim brut pe țară de 3.700 de lei, dar angajatorii plătesc taxe salariale ca pentru un salariu brut de 3.400 de lei, deoarece facilitatea ce constă într-o sumă netaxabilă este valabilă, în continuare, până la finalul anului curent. De-acum, însă, vorbim de 300 de lei netaxabili, care sunt incluși obligatoriu în salariul minim. Citește articolul
În contextul apariției soluțiilor de externalizare a serviciilor de administrare personal (HR), dar și de calculul al salariilor angajaților, o concluzie ar fi că o mare parte din firmele românești preferă, în continuare, să deruleze intern ambele servicii. Citește articolul