Completări recente la Codul muncii oferă acum o definiție expresă a salariului de bază, care nu poate fi sub minimul legal sau stabilit prin contract colectiv, stabilind sancțiuni mai severe pentru angajatorii care nu respectă salarizarea minimă. Salariul de bază este definit ca fiind componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat, excluzând sporurile și indemnizațiile. Citește articolul
De multe ori, lucrătorii constată că, în cadrul interviului, au discutat anumite aspecte, iar clauzele din contract sunt diferite sau dau naștere unor situații care îi dezavantajează, fie pe termen scurt, adică au un efect imediat, fie pe termen mediu și lung, adică efectele vor fi vizibile mult mai târziu. Persoanele fără experiență pe piața muncii sau cele care au tratat cu superficialitate experiențele anterioare constată uneori că anumite aspecte le-ar putea dezavantaja direct sau indirect, unul dintre acestea fiind chiar salariul înscris în contract, care, uneori, poate fi diferit de cel discutat „în linii mari” la interviu. Citește articolul
Chiar dacă relația de muncă nu înseamnă exclusiv încasarea salariului în schimbul muncii prestate, munca reprezintă principala sursă de venit care trebuie să asigure lucrătorilor o existență conformă cu demnitatea umană, acest aspect fiind prevăzut în mod expres în Declarația Universală a Drepturilor Omului. Pornind de la minimul legal în sus, salariul e un element negociabil, individual și colectiv, iar aici vorbim nu doar despre salariul de bază, ci și despre restul componentelor salariului în sens larg. Plata salariului este o obligație certă și clară, la fel și data plății, ce trebuie stabilită de comun acord. Deși e permisă plata în natură a unei părți din salariu, când ne referim la hrană, cazare și alte facilități, salariul în bani trebuie să fie cel puțin egal cu salariul minim, iar moneda este întotdeauna leul. Totodată, salariul este intangibil - nimeni nu se poate atinge de acesta decât în cazurile și în condițiile stricte ale legii.
Citește articolulMulți angajați aleg o ofertă de muncă (în detrimentul alteia) și datorită beneficiilor extrasalariale pe care angajatorii le prezintă la angajare sau despre care știu de la alți angajați. Transpuse în interiorul contractului, acestea nu pot fi retrase în alte condiții decât cele negociate. Citește articolul
Impunerea unei ținte lunare ori a unui obiectiv în urma muncii prestate lunar de angajat este destul de comună, dar modul de înțelegere a salarizării nu este întotdeauna unitar între angajatori și angajați. Nu de puține ori, angajatorii consideră că întregul salariu poate varia în funcție de volumul de muncă, mai exact, de cât de aproape sau de departe a fost angajatul de norma impusă într-o lună. Salariul de bază nu este însă variabil, ci eventualele adaosuri negociate sunt. Citește articolul
Deși tichetele de masă pot face parte din pachetul salarial acordat unui angajat, ele nu fac parte și nu se scad din salariul de bază, așa cum este stipulat în contractul individual de muncă. Tichetele de masă sunt beneficii extrasalariale, adică se dau în afara salariului de bază trecut în contract. Citește articolul
Recent, din partea premierului României auzim că Guvernul va aplica un pachet de soluții pentru cetățeni și pentru economie, numit “Sprijin pentru România”, iar una dintre măsurile propuse pe fondul creșterii prețurilor la alimente și carburanți din ultima perioadă este majorarea valorii tichetului de masă la 30 de lei. Pentru că în ultima perioadă am văzut sesizate mai multe situații în care salariaților le este diminuat salariul cu valoarea tichetelor de masă, angajații sunt speriați că prin majorarea acestora la 30 de lei vor încasa un net și mai mic. Câteva clarificări, cu legea în față: Citește articolul
Salariul, adică prețul muncii noastre, e compus adesea din mai multe elemente, tot felul de alte sume pe care le primim pe lângă salariul de bază, fie în baza unei clauze din contractul de muncă, fie în baza legii. Citește articolul