ACCES PREMIUM
Codul muncii stabilește că salariul de bază minim brut pe țară garantat poate fi acordat unui salariat timp de maximum 24 de luni de la încheierea contractului, după care acesta trebuie să beneficieze de un salariu superior. Deși această prevedere ar trebui să fie benefică pentru angajați, aplicarea ei generează deseori confuzii și situații absurde. Așa cum e reglementată obligația, ea nu asigură, în realitate, un salariu echitabil, acordat conform standardelor internaționale. Nici modificările recente ale legislației nu au clarificat scopul normei, iar ambiguitățile în interpretare pot conduce la scăderea salariilor nete, ceea ce contravine intenției de a oferi o compensație corectă pentru muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede că salariul de bază minim brut pe țară poate fi acordat unui angajat pentru o perioadă maximă de 24 de luni de la încheierea contractului individual de muncă, după care angajatorul este obligat să ofere un salariu superior acestuia. Modificările aduse anul trecut Codului muncii nu au adus clarificări semnificative, menținând obligația angajatorilor de a majora salariul minim stabilit prin hotărâre de Guvern (HG). În ce măsură se aplică obligația și altor salarii minime stabilite prin acte normative diferite și cu cât ar trebui majorate salariile, precum și care e sancțiunea dacă angajatorii nu se achită de obligație sunt câteva dintre aspectele pe care le-am atins în materialul de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația muncii ilustrează echilibrul esențial între drepturile angajaților și obligațiile angajatorilor, promovând, printre altele, atât limitarea acordării salariului minim astfel încât să se împiedice menținerea la un nivel salarial scăzut pentru perioade lungi de timp, cât și participarea la programe de formare profesională. Aceste reglementări subliniază importanța dezvoltării continue a competențelor angajaților, care, prin investiția angajatorului în formare, pot justifica o creștere salarială după 24 de luni. Această abordare nu doar că îmbunătățește eficiența și adaptabilitatea pe piața muncii, dar contribuie și la stabilitatea relațiilor de muncă, oferind beneficii reciproce atât angajatorilor, cât și angajaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Facilitatea ce constă într-o sumă netaxabilă se aplică inclusiv în cazul salariaților cu normă parțială, însă într-un mod diferit față de cum se aplică salariaților cu normă întreagă. Măsura se aplică și în 2025, așa cum a decis recent Guvernul. Astfel, pentru angajații part time, angajatorii plătesc contribuții majorate la pensii (CAS) și sănătate (CASS) ca pentru un salariu brut de 3.750 lei, nu ca pentru salariul minim brut de 4.050 lei, așa cum ar fi normal.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Începând cu ianuarie 2025, avem un salariu minim brut pe țară de 4.050 lei, ceea ce înseamnă că angajatorii au costuri majorate cu taxele salariale, chiar dacă până la urmă a fost prelungită facilitatea ce constă într-o sumă netaxabilă de 300 de lei. Până în ultimele momente ale anului trecut, existau două scenarii posibile pentru taxele salariale aplicabile din ianuarie, deoarece Guvernul a oficializat prelungirea sumei netaxabile în ultimul număr din 2024 al Monitorului Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La sfârșitul anului, Guvernul României a abrogat OUG nr. 93/2023, care reglementa salariile minime în sectoarele construcțiilor și agro-alimentar, printr-o ordonanță nouă stabilind salariile minime brute de 4.582 lei lunar pentru construcții (adică același cuantum ca până acum) și 4.050 lei lunar pentru agricultură, salariu pe care-l aduce astfel la nivelul minimului garantat în plată. De asemenea, facilitățile fiscale pentru aceste sectoare au fost abrogate, ceea ce ar putea duce la scăderea salariilor nete pentru cei din construcții, angajatorii nefiind obligați să compenseze această eliminare a facilităților.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Salariul minim brut pe țară reprezintă nivelul cel mai scăzut al remunerației pe care un angajator este obligat prin lege să îl plătească angajaților săi. Dincolo de reprezentarea unei sume minime pe care un angajat o poate primi, salariul minim produce și unele efecte indirecte asupra taxelor salariale, anumitor indemnizații și anumitor amenzi, de exemplu. Deoarece, de la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut pe țară se majorează de la 3.700 la 4.050 de lei, conform HG 1.506/2024, rezumăm astăzi principalele efecte indirecte ale măsurii.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Persoanele fizice pot solicita intrarea în insolvență atunci când nu mai pot face față datoriilor. Totuși, deși este o opțiune pentru cei aflați în dificultăți financiare, insolvența nu este disponibilă oricărei persoane cu probleme financiare. Pentru a putea solicita insolvența, trebuie îndeplinite anumite condiții, inclusiv un prag minim al datoriilor, calculat în funcție de salariul minim. Acest prag va fi majorat de la 1 ianuarie 2025.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Una dintre implicațiile creșterii, de la 1 ianuarie 2025, a salariului minim brut este majorarea tarifului orar minim pentru munca zilieră, care se raportează la valoarea pe oră a salariului de bază minim. De la începutul anului viitor, salariul minim brut se majorează la 4.050 de lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Indemnizația pentru internship va fi majorată în 2025, în urma creșterii salariului minim pe economie. Firmele și autoritățile care încheie contracte de internship vor plăti cu 175 de lei mai mult comparativ cu nivelul actual al indemnizației.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
avocatnet.ro 
Cristina Iacob 
Dragoș Niculescu 