O nouă decizie privind aprobarea criteriilor nivelului de trai rezonabil a fost publicată luni în Monitorul Oficial, dată la care a și intrat în vigoare. Nivelul de trai rezonabil se stabilește în conformitate cu valoarea coșului minim lunar de consum și este actualizat anual de către comisia de insolvență la nivel central, în contextul procedurii de insolvență a persoanelor fizice. Citește articolul
Cei ce vor să ceară intrarea în insolvență trebuie să îndeplinească cel puțin condiția legată de nivelul datoriilor. Legea falimentului personal stabilește un prag al datoriilor atât în cazul procedurilor principale de insolvență, cât și pentru procedura simplificată, valoarea lui fiind raportată la cea a salariului minim. Ținând cont de faptul că, de la 1 iulie, salariul minim va crește, și pragul datoriilor se va majora în consecință. Citește articolul
Conform informațiilor furnizate la solicitarea avocatnet.ro, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) propune modificarea legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Conform instituției, analiza activității comisiilor teritoriale de insolvență pe o perioadă de șase ani de la intrarea în vigoare a legii a relevat unele deficiențe semnificative și necesitatea adoptării unor modificări ale legislației care guvernează insolvența persoanelor fizice. Citește articolul
Anual, comisia de insolvență la nivel central trebuie să stabilească criteriile pentru determinarea nivelului de trai rezonabil, în contextul insolvenței persoanei fizice, potrivit Legii nr. 151/2015. Legea stabilește că o persoană este în stare de insolvență dacă are datorii peste un anumit prag și nu există o probabilitate rezonabilă să plătească aceste datorii conform contractelor pe care le are, în termen de 12 luni și să și mențină un nivel de trai rezonabil pentru sine și pentru persoanele pe care le are în întreținere. Ca atare, trebuie conturat ce înseamnă, mai exact, un nivel de trai rezonabil pentru aceste persoane. Ultima oară când a fost stabilită valoarea coșului minim de consum aici a fost în 2019. Citește articolul
Cei de la ANPC obligă băncile, instituțiile financiar-nebancare (IFN) și casele de amanet să afișeze informații cu privire la procedurile de insolvență personală, urmând ca din noiembrie să înceapă să se facă și verificări de către inspectorii ANPC pentru a vedea dacă plăcuțele de informare sunt afișate așa cum prevede un recent ordin ANPC publicat în Monitorul Oficial. Citește articolul
Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice se aplică din 1 august 2017. Potrivit acesteia, există trei proceduri diferite de insolvență pe care persoanele fizice le pot accesa: prima, bazată pe un plan de rambursare a datoriilor, a doua presupune lichidarea de active, iar cea de-a treia este o procedură simplificată. Dintre acestea, doar prima este o procedură care nu implică instanța de judecată. În contextul în care cei de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) le recomandă celor care se văd profund îndatorați să apeleze la consilierea în vedea intrării într-o astfel de procedură, am sintetizat azi tot ce trebuie să știi despre falimentul persoanelor fizice. Citește articolul
În contextul măririi dobânzilor bancare și interbancare și al creșterii inflației din ultima perioadă, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) vine în sprijinul persoanelor fizice care nu mai pot să-și plătească datoriile. Astfel, prin Direcția de Insolvență a Persoanelor Fizice din cadrul ANPC, consumatorii care au accesat credite, au acumulat datorii și nu le mai pot face față, pot apela la procedura specifică, de insolvență a persoanelor fizice, prevăzută de Legea nr. 151/2015, potrivit unui comunicat publicat azi de Autoritate. Citește articolul
Despre semi-eșecul Legii insolvenței persoanelor fizice am mai vorbit până acum, edificatoare în această discuție fiind datele raportate de autorități, din care am putea crede că legea ori e atât de restrictivă încât poate fi aplicată unui număr infim de persoane sau îi sperie din start pe cei interesați, ori că în România nu există prea multe persoane fizice cu datorii restante mai mari de 15 salarii minime pe economie - pragul de la care legea pornește pentru accesarea a două dintre cele trei mecanisme prescrise. În realitate, așa cum au explicat în ultimii ani specialiștii, legea conține prea multe condiționări, are nevoie de completări inclusiv pentru a explica cine e datornicul de bună-credință ce se vrea ajutat, pare necorelată cu realitatea economică și se bazează prea mult pe faptul că omul obișnuit ar putea să înțeleagă ce trebuie să facă pentru a beneficia de ea. În actualul context economic, modificarea legii e imperioasă, o recunosc chiar și cei de la Protecția Consumatorului, care, în mai, anunțau că se concentrează asupra unui set de propuneri de modificare pe care să le înainteze legiuitorului cât mai curând. Citește articolul
Nu mai puțin de 40% dintre familiile din țara noastră au plătit, în 2020, cu întârziere facturile la utilități, mare parte dintre acestea acumulând, în timp, datorii din ce în ce mai mari, potrivit unor statistici ale Institutului Național de Statistică (INS). În unele dintre aceste cazuri, soluția poate fi reprezentată de declararea falimentului personal, procedură ce poate ajuta la redresarea financiară a datornicilor. Citește articolul
Persoanele fizice care vor să ceară intrarea în insolvență trebuie să aibă datorii de un anumit nivel minim (sau maxim, pentru procedura simplificată), iar pragul acestora este prevăzut în Legea falimentului personal. El se aplică atât pentru procedurile principale de insolvență, cât și pentru cea simplificată. Iar, ca urmare a majorării salariului minim, din 13 ianuarie 2021, au crescut și aceste praguri - fiind raportate direct la salariul minim. Citește articolul