Aproximativ 1000 de deținuți vor avea posibilitatea de a beneficia de formare profesională sau certificarea competențelor, conform unui proiect al Ministerului Justiției (MJ) Citește articolul
Cea de-a patra ediție a programului de finanțare Start-up Nation se va lansa în perioada următoare, în ciuda întârzierilor de până în prezent. Primul pas a fost deja făcut, furnizorii de formare profesională parcurgând etapa de înregistrare în cadrul programului pentru furnizarea cursurilor de pregătire antreprenorială. Conform procedurii publicate de Ministerul Economiei, Atreprenoriatului și Turismului (MEAT), în cadrul cursurilor vor putea participa aproximativ 30.000 de persoane, în cadrul a doi piloni diferiți, cu alocare financiară distinctă și reguli de eligibilitate proprii. Citește articolul
Codul Muncii prevede obligația angajatorilor de a ține evidența muncii salariaților într-un registru general de evidență a salariaților (Revisal). Și, pentru a se asigura că Revisalul este gestionat corect și conform prevederilor legale, este de așteptat ca persoana desemnată de angajator să urmeze un curs de formare specific, chiar dacă nu este neapărat o obligație impusă explicit prin lege. Citește articolul
Piața muncii se schimbă rapid, în special din cauza tranziției digitale și ecologice. Noile tehnologii și cerințele de competențe apar în ritm accelerat, iar microcertificările permit lucrătorilor să dobândească rapid cunoștințe și abilități specifice, necesare pentru a se adapta la noile realități, ca să nu mai spunem că ele oferă o șansă vitală la formare sau reconversie profesională categoriilor vulnerabile din piața muncii. Pentru angajator, microcertificările cresc flexibilitatea și adaptabilitatea echipei în fața schimbărilor rapide din industrie. Deși, practic, angajatorul nu e împiedicat în niciun fel să-și formeze angajații prin tot felul de cursuri online, oferite atât de furnizori de educație premium, cât și de mari companii tech, certificările obținute de lucrători ar trebui să poată beneficia de o recunoaștere în sistemele de formare profesională din țară și să poată fi valorificate pe piața muncii, iar nu doar la nivelul „bucătăriei interne” a companiei. La nivel european s-au făcut deja propuneri în vederea reglementării unitare a microcertificărilor, iar strategia de formare profesională adoptată de Guvern pentru următorii ani arată interesul reglementării acestora. Citește articolul
O nouă metodologie pentru recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în afara granițelor a apărut în vară, ea aplicându-se în cazul documentelor emise în state membre ale Uniunii Europene (UE), ale Spațiului Economic European (SEE), în Confederația Elvețiană, Republica Moldova, dar și unora dintre cele emise în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Recunoașterea certificatelor de formare profesională obținute în străinătate o face Autoritatea Națională pentru Calificări (ANC), în baza unei liste de acte, ce pot fi transmise autorității atât în format fizic, cât și în format digital. Citește articolul
Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul
Nu de acum, ci de multă vreme, Codul muncii impune tuturor angajatorilor să asigure formarea profesională angajaților: ceea ce diferă de la un angajator la altul e doar periodicitatea cu care ar trebui făcută această formare. Mai mult, toți cei care au de la 20 de angajați în sus trebuie să elaboreze inclusiv planuri de formare profesională pe bază anuală. Vorbim, totodată, de prevederi obligatorii în regulamentul intern, dar și de necesitatea de a informa angajatul cu privire la formare încă din momentul informării prealabile, adică înainte de a semna contractul. Citește articolul
Statul, dar și companiile cheltuie modic pe cursuri pentru angajați, iar foarte puțini români se preocupă de învățarea pe tot parcursul vieții ori sunt conștienți de importanța ei. Deși strategii pentru încurajarea învățării pe termen lung sunt elaborate, implementarea acestora rămâne o provocare. Citește articolul
Săptămâna aceasta, Guvernul a avut pe ordinea de zi Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital 2030, care vizează transformarea digitală a României în concordanță cu angajamentele UE, axându-se pe dezvoltarea competențelor digitale și sprijinirea IMM-urilor prin acces la fonduri pentru formare. Cu doar 28% din populație având competențe digitale de bază, planul include măsuri pentru reducerea acestui decalaj (ținta fiind 80% până în 2030), amintind că ne confruntăm cu provocări precum lipsa specialiștilor în domeniul IT. Guvernul arată înspre nevoia de a specialiști în domeniu și vorbește de oferirea unor salarii competitive pentru angajații din IT în sectorul public. Finanțări pentru acoperirea cheltuielilor cu formarea sunt deja în mișcare, dar e nevoie de o strategie mult mai amplă de atât. Citește articolul
Actualizarea continuă a competențelor este esențială pentru a rămâne competitivi în peisajul profesional dinamic de astăzi, însă doar 65% dintre angajați văd aplicabilitatea directă în rolurile lor actuale – este principala concluzie a studiului realizat recent de EY privind necesitatea upskilling-ului și reskilling-ului în rândul forței de muncă. Citește articolul