În România, activitatea contabililor este expusă în mod special la riscurile de spălare a banilor, conform unui raport de evaluare sectorială apărut de curând. De aceea, profesioniștii din domeniul contabilității ar trebui să fie conștienți de principalele riscuri de spălare a banilor la care sunt expuși și să aplice măsuri speciale pe termen scurt, mediu și lung, potrivit unui specialist de la Baciu Partners. Citește articolul
Un angajat căruia i se cere participarea la cursuri de formare profesională în altă localitate are uneori motive însemnate să refuze. Legea stabilește că formarea profesională constituie timp de muncă, iar dacă aceasta se desfășoară în afara programului normal, reprezintă muncă suplimentară care necesită acordul salariatului. Citește articolul
Recent, a fost publicată în Monitorul Oficial o hotărâre de guvern prin care sunt adaugate noi cerințe minime de formare pentru programele de studii universitare din domeniile medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţă medicală generală, moaşe, medicină veterinară și arhitectură. Citește articolul
Într-o piață a muncii marcată de evoluție tehnologică galopantă, adaptabilitatea nu mai este un simplu avantaj, ci o condiție esențială a supraviețuirii profesionale. În acest context, formarea profesională devine pilonul central al relației de muncă, un punct de intersecție unde interesele angajatorului și ale salariatului ar trebui, teoretic, să îmbine armonios. Doar că formarea ajunge deseori să fie motivul unor neînțelegeri între cele două părți ale raportului de muncă. Citește articolul
Cadrul legislativ al înființării și funcționării comitetelor sectoriale, care, potrivit legii, sunt instituții de dialog social de utilitate publică, organizate la nivelul ramurilor de activitate definite prin Contractul colectiv de muncă unic la nivel național, se va modifica, după cum este propus într-un proiect legislativ apărut recent, pentru ca aceste structuri să poată fi considerate, cu adevărat, instrumente de dialog social și să-ți dovedească utilitate în adaptarea formării profesionale la actualele cerințe ale pieței de muncă. De pildă, ele vor căpăta noi competențe în sprijinirea formării profesionale duale și promovării egalității de șanse. Citește articolul
În practica relațiilor de muncă, apare frecvent întrebarea privind suportarea costurilor unor cursuri sau instruiri necesare desfășurării activității. Situațiile devin problematice atunci când angajatorii impun participarea, dar solicită ca salariații să achite cheltuiala din propriul buzunar. Citește articolul
Cea de-a patra ediție a programului Start-up Nation a debutat marți, la ora 10:00, cu înscrierea persoanelor fizice la cursurile de antreprenoriat. Deși s-a desfășurat în sistem online, prin intermediul unei platforme electronice nou-realizate, viitorii antreprenori au semnalat mai multe probleme în ceea ce privește desfășurarea procesului de înregistrare. În altă ordine de idei, în primele patru ore de la deschiderea aplicației s-au înscris peste 13.500 de persoane, fie individual, fie prin intermediul firmelor de consultanță. Citește articolul
Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul
Deși Guvernul recunoaște nevoia de formare continuă, participarea adulților la programe de educație rămâne scăzută, iar angajatorii mici tratează formarea profesională ca pe o cerință formală și cam atât. În acest context, ucenicia și internship-urile sunt văzute ca soluții, însă utilizarea acestor forme de formare este limitată, iar beneficiile fiscale pentru angajatori nu par să fie suficiente pentru a încuraja participarea. În acest context, nu putem să nu ne punem întrebări cu privire la pregătirea pieței muncii din România pentru viitor. Citește articolul
La 1 ianuarie 2025 au fost arhivate peste 100 de standarde ocupaționale, ceea ce înseamnă că nu se mai poate vorbi de formare pentru acele ocupații - de pildă, pentru asistentul maternal profesionist, însoțitorul de bord sau copywriter-ul. În lipsa unor actualizări, anul acesta se împlinește termenul de zece ani pentru 45 de standarde care au fost aprobate în 2015, iar la final de 2024 a fost amânată arhivarea cu un an a încă 384 de standarde, care, altfel, ar fi fost arhivate la începutul acestui an. Citește articolul