ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Banca Națională a României (BNR) menține dobânda-cheie la 6,5% din cauza inflației încă ridicate și a incertitudinilor politice, cu perspectiva unor scăderi abia din august 2025. Deși consumul a stimulat creșterea economică, investițiile se mențin reduse, iar tensiunile comerciale internaționale și costul ridicat al împrumuturilor apasă asupra climatului de afaceri. În plus, riscurile legate de prețurile la energie și alimente, precum și actualitatea politică accentuează lipsa de predictibilitate pentru Guvern și mediul privat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Date pe înțelesul tuturor
Ministerul Muncii pregătește continuarea programului de sprijin pentru fertilizarea in vitro, care oferă vouchere de 5.000 și 10.000 lei pentru maximum 10.000 de beneficiari. Deși prima rundă a generat peste 28.000 de solicitări, a doua rundă, încheiată în noiembrie 2024, a înregistrat doar 5.542 dosare eligibile din cele 10.000 disponibile. Programul, lansat în 2022, a fost întrerupt timp de cinci luni, fiind afectat și de fuziunea unor ministere. În contextul ratei de fertilitate în scădere (1,71 în România), poate merită să ne gândim că soluțiile pentru criza natalității necesită o abordare mai complexă, dincolo de un simplu sprijin financiar punctual.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o „dilemă profundă”: medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare, iar motivul real este unul surprinzător de simplu și nedrept — modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. În spatele acestei situații absurde stau decizii politice, promisiuni încălcate și o legislație interpretată arbitrar. Iată cum ajunge un medic primar să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală și ce soluții găsesc spitalele pentru a convinge totuși personalul medical să asigure continuitatea actului medical.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În urmă cu două luni și jumătate, Guvernul aproba rapid „Ordonanța-trenuleț” (OUG 156/2024), care îngheța valoarea punctului de pensie la valoarea de 81 lei. Preambulul ordonanței menționa situația deficitului excesiv care ajunsese la 8,6% din PIB la finalul anului și nevoia de consolidare fiscală. La momentul „trenulețului” și a înghețării punctului de pensie, noua lege a pensiilor își producea efectele de mai puțin de patru luni. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Doar unul din patru români are competențe digitale de bază, iar România rămâne la coada clasamentului european privind digitalizarea serviciilor publice, cu 52 de puncte față de media UE de 79. Deși se alocă fonduri considerabile prin PNRR pentru digitalizare. Site-urile instituțiilor publice sunt greu de navigat, lipsite de structură coerentă și transparență reală, transformând digitalizarea într-un simplu „dumping de informații legislative” în format text, fără orientare spre nevoile cetățeanului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Guvernul României propune în dezbatere un nou cadru național pentru competențele digitale, în încercarea de a reduce decalajul dintre procentul descrie accesul la internet și cel care descrie abilitățile reale ale cetățenilor. În ciuda investițiilor masive în digitalizare și echipamente, nivelul competențelor digitale rămâne scăzut, ridicând semne de întrebare cu privire la eficiența resurselor alocate până în prezent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Decizia recentă a Băncii Naționale a României (BNR) de a menține dobânda de referință la 6,5% reflectă preocupările legate de inflația ridicată și incertitudinea politică. Acest nivel al dobânzii, nemodificat din august 2024, influențează negativ atât consumatorii, care se confruntă cu dobânzi mari la credite, cât și mediul de afaceri, care se împrumută mai scump. În contextul unei creșteri economice temperate, BNR urmărește să stabilizeze prețurile și să mențină încrederea economică, deși provocările persistă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Deși Guvernul recunoaște nevoia de formare continuă, participarea adulților la programe de educație rămâne scăzută, iar angajatorii mici tratează formarea profesională ca pe o cerință formală și cam atât. În acest context, ucenicia și internship-urile sunt văzute ca soluții, însă utilizarea acestor forme de formare este limitată, iar beneficiile fiscale pentru angajatori nu par să fie suficiente pentru a încuraja participarea. În acest context, nu putem să nu ne punem întrebări cu privire la pregătirea pieței muncii din România pentru viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Reforma salarizării din sectorul public, asumată prin PNRR, a fost amânată din nou, iar noua lege a salarizării pare mai degrabă o iluzie. Deși termenul inițial era semestrul II din 2023, Guvernul a mutat obiectivul în 2025, dar cu condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB – o condiție greu de atins înainte de 2028. În acest context, angajații bugetari se confruntă cu stagnare salarială, iar sistemul de sporuri rămâne plin de excepții și derogări. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Vinerea aceasta, Fondul Monetar Internațional (FMI) va publica datele cu privire la evoluția economiei la nivel mondial. Fiecare țară urmează să primească prognoze referitoare la creșterea economică, deficitul și îndatorarea publică. Datele furnizate de FMI vor suplimenta planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031) publicat de Ministerul de Finanțe în octombrie 2024 în redactarea bugetului pe anul curent.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
