ACCES GRATUIT
În sistemul sanitar, lucrătorii au opțiunea de a alege între sporul de tură (15%) și sporul de noapte (25%), fiecare având reguli specifice de aplicare. Sporul de tură se aplică tuturor orelor lucrate într-o tură, indiferent dacă sunt de zi sau de noapte, și este mai avantajos pentru cei care lucrează în ture, în special în unitățile bugetare. Sporul de noapte, în schimb, se referă doar la orele efectuate între 22:00 și 6:00 și necesită lucrul a cel puțin trei ore pe noapte sau 30% din timpul lunar. De asemenea, sporul de noapte nu se aplică în cazul în care programul de lucru se încheie la miezul nopții. Este important de menționat că sporurile în sistemul de stat sunt înghețate la nivelul salariilor din 2018, iar reglementările actuale privind calculul le regăsim în Legea 153/2017.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În aprilie 2024, 46 de parlamentari propuneau o lege care facilitează mutarea medicilor între unități de primiri urgențe (UPU) pentru a combate deficitul de personal din anumite zone, însă fără o reglementare clară și cu potențial pentru abuzuri. Deși Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au dat avize negative, comisiile de specialitate au susținut propunerea și-au trimis-o la oficializare, fără a aborda detaliile organizatorice necesare și ignorând prevederi existente la nivel inferior care adresau aceeași chestiune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Săptămâna aceasta, la Senat apărea o propunere legislativă pentru creșterea participării la Pilonul II de pensii, permițând contribuții între 4,75% și 10% din salariul brut începând cu 1 ianuarie 2026. Deși propunerea vrea să personalizeze contribuțiile și să răspundă diversității economice a cetățenilor, nu putem să ignorăm faptul că un transfer semnificativ de fonduri de la Pilonul I către Pilonul II ar putea submina solidaritatea socială și ar lăsa pensionarii actuali fără resurse. Pilonul II funcționează ca o investiție pe termen lung, cu bani gestionați de fonduri private, având un grad de risc scăzut, dar rezultatul final depinde de performanța acestor fonduri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, inegalitățile educaționale și sociale continuă să se adâncească, alimentate de o serie de factori care depășesc granițele genului. În timp ce femeile din țările dezvoltate domină tot mai mult în mediul universitar, România rămâne în urmă, cu o rată de absolvire scăzută, de doar 22,8%, departe de media europeană de 43,9%. Impactul pandemiei, dificultățile socio-economice și lipsa unei strategii eficiente au menținut decalajele, afectând în special tinerii din medii dezavantajate. Pe fondul unei lipse de intervenții coordonate, educația riscă să devină un privilegiu rezervat celor bogați, adâncind și mai mult diferențele de clasă și oportunitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Tranziția verde în România se confruntă cu provocări semnificative, însă azi ne vom opri asupra ocupațiilor care au legătură cu mediul, asupra competențelor verzi și unui plan măreț care pare irealizabil. Deși România produce 35,2% din energia sa din surse regenerabile și emite doar 0,19% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, numărul locurilor de muncă în domeniile ce au legătură cu mediul a scăzut drastic, de la 217.000 în 2013 la 137.000 în prezent. În contrast, alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, au văzut o creștere a locurilor de muncă legate de mediu. Deși România are un plan ambițios pentru crearea a 100.000 de locuri de muncă verzi, problemele administrative și financiare, inclusiv pierderi de fonduri și achiziții publice ineficiente, pun în pericol implementarea acestuia. În plus, statul trebuie să îmbunătățească colectarea impozitelor și să colaboreze cu asociațiile pentru a pregăti forța de muncă pentru viitor, astfel încât să evite repetarea greșelilor din trecut.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Statul, dar și companiile cheltuie modic pe cursuri pentru angajați, iar foarte puțini români se preocupă de învățarea pe tot parcursul vieții ori sunt conștienți de importanța ei. Deși strategii pentru încurajarea învățării pe termen lung sunt elaborate, implementarea acestora rămâne o provocare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
