ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, inegalitățile educaționale și sociale continuă să se adâncească, alimentate de o serie de factori care depășesc granițele genului. În timp ce femeile din țările dezvoltate domină tot mai mult în mediul universitar, România rămâne în urmă, cu o rată de absolvire scăzută, de doar 22,8%, departe de media europeană de 43,9%. Impactul pandemiei, dificultățile socio-economice și lipsa unei strategii eficiente au menținut decalajele, afectând în special tinerii din medii dezavantajate. Pe fondul unei lipse de intervenții coordonate, educația riscă să devină un privilegiu rezervat celor bogați, adâncind și mai mult diferențele de clasă și oportunitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Doar 28% dintre români au cunoștințe digitale de bază și mai puțin de 10% dintre companii folosesc inteligența artificială (AI). Riscurile automatizării afectează diferit diversele meserii, profesii și locuri de muncă, dar e destul de clar că anumite locuri de muncă vor continua să existe, fără a suferi modificări semnificative în următorii zece ani. Există o frică generalizată în rândul populației privind înlocuirea locurilor de muncă de către inteligența artificială, iar companiile mari din acest domeniu profită tocmai de pe urma acestei anxietăți. În România, adoptarea AI-ului este în continuare limitată, cu doar 1,5% dintre angajatori utilizând această tehnologie, în contrast cu media europeană. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Tranziția verde în România se confruntă cu provocări semnificative, însă azi ne vom opri asupra ocupațiilor care au legătură cu mediul, asupra competențelor verzi și unui plan măreț care pare irealizabil. Deși România produce 35,2% din energia sa din surse regenerabile și emite doar 0,19% din totalul emisiilor de CO2 la nivel global, numărul locurilor de muncă în domeniile ce au legătură cu mediul a scăzut drastic, de la 217.000 în 2013 la 137.000 în prezent. În contrast, alte țări europene, cum ar fi Bulgaria, au văzut o creștere a locurilor de muncă legate de mediu. Deși România are un plan ambițios pentru crearea a 100.000 de locuri de muncă verzi, problemele administrative și financiare, inclusiv pierderi de fonduri și achiziții publice ineficiente, pun în pericol implementarea acestuia. În plus, statul trebuie să îmbunătățească colectarea impozitelor și să colaboreze cu asociațiile pentru a pregăti forța de muncă pentru viitor, astfel încât să evite repetarea greșelilor din trecut.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Statul, dar și companiile cheltuie modic pe cursuri pentru angajați, iar foarte puțini români se preocupă de învățarea pe tot parcursul vieții ori sunt conștienți de importanța ei. Deși strategii pentru încurajarea învățării pe termen lung sunt elaborate, implementarea acestora rămâne o provocare. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Centrele de permanență din România, înființate din 2004, oferă îngrijire medicală tuturor, indiferent de asigurare, și constituie o soluție vitală pentru comunitățile mici, în special în mediul rural, unde accesul la servicii medicale este limitat. Cu toate că numărul acestor centre a crescut semnificativ în ultimii ani, atingând 376 în 2024, problema disponibilității personalului medical rămâne acută, mai ales în zonele mai puțin atractive pentru tinerii medici. În plus, sistemul sanitar se confruntă cu o criză de resurse și cu o neîncredere generalizată din partea populației, ceea ce face dificilă îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate de calitate. Deși cadrul legal pentru înființarea centrelor este existent, succesul acestora depinde de conștientizarea nevoilor de sănătate ale comunităților și de atragerea medicilor în zonele defavorizate, unde serviciile de sănătate sunt esențiale pentru reducerea numărului de decese prevenibile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Doar 8,8% din totalul întreprinderilor din România inovează în vreun fel producția: fie livrează un produs îmbunătățit sau schimbă modul de producție. Față de perioada trecută (2018 – 2020), numărul companiilor inovatoare a scăzut cu 1,9%. Lipsa de inovație atrage aduce în discursul public o problemă a rezilienței economiei din România. Vom putea inova pentru a ne dezvolta sau cum altfel vom crește? Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Atenția cade în continuare pe prognozele asupra inflației, doar că investițiile și creditarea populației sunt adevăratele probleme. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), nu se gândește la o relaxare de politică monetară, ci joacă încet, pe termen lung. Ce înseamnă asta: Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
