ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Decizia recentă a Băncii Naționale a României (BNR) de a menține dobânda de referință la 6,5% reflectă preocupările legate de inflația ridicată și incertitudinea politică. Acest nivel al dobânzii, nemodificat din august 2024, influențează negativ atât consumatorii, care se confruntă cu dobânzi mari la credite, cât și mediul de afaceri, care se împrumută mai scump. În contextul unei creșteri economice temperate, BNR urmărește să stabilizeze prețurile și să mențină încrederea economică, deși provocările persistă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Deși Guvernul recunoaște nevoia de formare continuă, participarea adulților la programe de educație rămâne scăzută, iar angajatorii mici tratează formarea profesională ca pe o cerință formală și cam atât. În acest context, ucenicia și internship-urile sunt văzute ca soluții, însă utilizarea acestor forme de formare este limitată, iar beneficiile fiscale pentru angajatori nu par să fie suficiente pentru a încuraja participarea. În acest context, nu putem să nu ne punem întrebări cu privire la pregătirea pieței muncii din România pentru viitor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Reforma salarizării din sectorul public, asumată prin PNRR, a fost amânată din nou, iar noua lege a salarizării pare mai degrabă o iluzie. Deși termenul inițial era semestrul II din 2023, Guvernul a mutat obiectivul în 2025, dar cu condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB – o condiție greu de atins înainte de 2028. În acest context, angajații bugetari se confruntă cu stagnare salarială, iar sistemul de sporuri rămâne plin de excepții și derogări. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Vinerea aceasta, Fondul Monetar Internațional (FMI) va publica datele cu privire la evoluția economiei la nivel mondial. Fiecare țară urmează să primească prognoze referitoare la creșterea economică, deficitul și îndatorarea publică. Datele furnizate de FMI vor suplimenta planul bugetar-structural național pe termen mediu (2025 – 2031) publicat de Ministerul de Finanțe în octombrie 2024 în redactarea bugetului pe anul curent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Ordonanțele-trenuleț blochează sporurile bugetarilor la niveluri depășite, amplificând inechitățile salariale și afectând grav sectoare esențiale precum Sănătatea. Departe de miturile despre venituri generoase, aceste măsuri reflectă o lipsă de respect față de legislația primară și nevoile reale ale angajaților publici. Citește articolul
ACCES GRATUIT
În sistemul sanitar, lucrătorii au opțiunea de a alege între sporul de tură (15%) și sporul de noapte (25%), fiecare având reguli specifice de aplicare. Sporul de tură se aplică tuturor orelor lucrate într-o tură, indiferent dacă sunt de zi sau de noapte, și este mai avantajos pentru cei care lucrează în ture, în special în unitățile bugetare. Sporul de noapte, în schimb, se referă doar la orele efectuate între 22:00 și 6:00 și necesită lucrul a cel puțin trei ore pe noapte sau 30% din timpul lunar. De asemenea, sporul de noapte nu se aplică în cazul în care programul de lucru se încheie la miezul nopții. Este important de menționat că sporurile în sistemul de stat sunt înghețate la nivelul salariilor din 2018, iar reglementările actuale privind calculul le regăsim în Legea 153/2017.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În aprilie 2024, 46 de parlamentari propuneau o lege care facilitează mutarea medicilor între unități de primiri urgențe (UPU) pentru a combate deficitul de personal din anumite zone, însă fără o reglementare clară și cu potențial pentru abuzuri. Deși Consiliul Legislativ și Consiliul Economic Social au dat avize negative, comisiile de specialitate au susținut propunerea și-au trimis-o la oficializare, fără a aborda detaliile organizatorice necesare și ignorând prevederi existente la nivel inferior care adresau aceeași chestiune.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Săptămâna aceasta, la Senat apărea o propunere legislativă pentru creșterea participării la Pilonul II de pensii, permițând contribuții între 4,75% și 10% din salariul brut începând cu 1 ianuarie 2026. Deși propunerea vrea să personalizeze contribuțiile și să răspundă diversității economice a cetățenilor, nu putem să ignorăm faptul că un transfer semnificativ de fonduri de la Pilonul I către Pilonul II ar putea submina solidaritatea socială și ar lăsa pensionarii actuali fără resurse. Pilonul II funcționează ca o investiție pe termen lung, cu bani gestionați de fonduri private, având un grad de risc scăzut, dar rezultatul final depinde de performanța acestor fonduri.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
În România, inegalitățile educaționale și sociale continuă să se adâncească, alimentate de o serie de factori care depășesc granițele genului. În timp ce femeile din țările dezvoltate domină tot mai mult în mediul universitar, România rămâne în urmă, cu o rată de absolvire scăzută, de doar 22,8%, departe de media europeană de 43,9%. Impactul pandemiei, dificultățile socio-economice și lipsa unei strategii eficiente au menținut decalajele, afectând în special tinerii din medii dezavantajate. Pe fondul unei lipse de intervenții coordonate, educația riscă să devină un privilegiu rezervat celor bogați, adâncind și mai mult diferențele de clasă și oportunitate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Date pe înțelesul tuturor
Salariul minim brut din România va crește la 4.050 lei în 2025, iar un proiect de lege aflat în prezent pe masa președintelui pentru promulgare va realiza îndelung așteptata transpunere a directivei europene privind salariile minime adecvate. Deși s-a implementat o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și productivitatea muncii, noua valoare a salariului minim va reprezenta doar 47% din salariul mediu, adică sub pragul minim necesar pentru un trai decent, care este estimat la 10.450 lei pentru o familie cu doi adulți și trei copii. Această creștere vizează aproximativ 1,8 milioane de angajați, doar că ajustarea nu răspunde nevoilor reale ale populației și ar fi necesară o reevaluare a criteriilor pentru a asigura un standard de viață adecvat acestor milioane de angajați. Acum, tot ce mai rămâne de așteptat e modul în care vom reuși extinderea negocierilor colective la nivel național, unde pragul dorit e de cel puțin 80% acoperire.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Radu Stochița 
