ACCES GRATUIT

UPDATE Salarizare bugetari: Înghețarea nivelului salarial și a adaosurilor în 2026, precum și alte măsuri cuprinse în planul fiscal-bugetar asumat de Guvern în Parlament

Planul de măsuri fiscal-bugetare ale Guvernului Bolojan, asumat luni în Parlament, prevede mai multe măsuri în ceea ce privește salarizarea bugetarilor. Cu mici modificări față de forma inițial pusă în dezbatere, proiectul de lege cuprinde înghețarea salarizării în 2026, restrângerea unor drepturi salariale ș.a. măsuri asemenea. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Zece decizii importante date de ICCJ în ultimul an în materia salarizării bugetarilor

În ultimul an, Înalta Curte de Casație și Justiție a tranșat mai multe chestiuni esențiale legate de salarizarea personalului bugetar, stabilind principii clare privind acordarea sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și altor drepturi salariale. Deciziile vizează interpretarea unitară a legislației în domenii precum plata orelor suplimentare, sporul de doctorat, compensația pentru chirie, voucherele de vacanță sau actualizarea salariilor în caz de repunere în funcție. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Sporul de doctorat ar trebui să reprezinte recunoașterea excelenței unui angajat

Indemnizația pentru deținerea titlului științific de doctor, un subiect ce a stârnit și continuă să stârnească numeroase dezbateri în spațiul public și în mediul juridic, reprezintă, în esența sa, o formă de recunoaștere și valorizare a efortului intelectual susținut și a pregătirii profesionale de excepție. Privită dincolo de controversele generate de aplicarea sa uneori neunitară sau de plafonările succesive, această indemnizație poartă în sine un mesaj puternic: munca de înaltă calificare, bazată pe ani de studiu aprofundat și cercetare, merită și trebuie recompensată distinct. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Mituri și realități

Există sau nu sporul de antenă în salarizarea bugetarilor? Nu asta ar trebui să fie întrebarea

În spațiul public românesc au prins contur și persistă cu o surprinzătoare tenacitate diverse denumiri de „sporuri” salariale care stârnesc în rândul opiniei publice deopotrivă amuzament și confuzie: „sporul de antenă”, „sporul de ecran” sau chiar „sporul de suprasolicitare neuropsihică”. Acestea sunt adesea percepute ca un fel de bani în plus la salariu, o recunoaștere pecuniară a unor riscuri mai mult sau mai puțin definite de lege. Însă, dincolo de folclor sau de știrile care le popularizează ori de opiniile unor „diverși”, realitatea juridică și, mai ales, scopul fundamental al unor astfel de compensații e adesea ignorat sau înțeles greșit. Mai problematic însă e că la înțelegerea lor greșită contribuie chiar și instituțiile statului. Citește articolul

ACCES GRATUIT

De opt ani, autoritățile și instituțiile ignoră obligația de transparentizare a salariilor, primelor și altor sume acordate. Oare de ce?

Dincolo de obligația completării și publicării declarațiilor de avere, care vizează oricum doar o parte dintre cei care își iau salariul de la stat, în România există o lege care prevede negru pe alb o obligație pe care majoritatea autorităților și instituțiilor statului pe care le veți căuta o încalcă de ani de zile: aceea de a asigura transparența tuturor salariilor, sporurilor și altor drepturi acordate pentru toate funcțiile din autoritate/instituție. O obligație față de care a existat, din 2017 până acum, o nepăsare generalizată, inclusiv la nivelul instituției care, chipurile, ar fi trebuit să amendeze încălcarea ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Sporul de doctorat se acordă doar de la data modificării fișei postului, aceasta nefiind obligatorie pentru angajator în orice situație. Decizia ICCJ, în Monitorul Oficial

În contextul unei ordonanțe date în 2023, care impunea o condiție suplimentară pentru acordarea sporului de doctorat în rândul bugetarilor, respectiv modificarea fișelor de post, Înalta Curte s-a pronunțat luna trecută stabilind că angajatorii nu sunt obligați în toate situațiile să modifice fișele de post. Concret, obligația prevăzută de lege există doar în măsura în care specificul muncii permite identificarea unor atribuţii/criterii obiective care să prevadă în ce modalitate este sau poate fi valorificată suplimentar activitatea salariatului ce deţine acest titlu. Indemnizația pentru titlul de doctor se acordă însă numai după modificarea fișelor de post, iar nu și în lipsa acesteia. Decizia Înaltei Curți a fost publicată marți în Monitorul Oficial, iar motivarea acesteia este deosebit de importantă pentru autoritățile și instituțiile unde se acordă acest spor, care vor trebui să justifice acordarea lor în condițiile legale, astfel detaliate prin recenta decizie a Curții. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ministerul Sănătății vrea să plătească medicii pe baza performanței, dar în ce măsură e posibilă măsurarea acesteia?

Ministerul Sănătății propune introducerea plății pe bază de performanță în spitalele publice, printr-un proiect de OUG aflat în transparență decizională, care reprezintă un jalon restant din PNRR. Conform proiectului, spitalele vor putea acorda recompense din veniturile proprii, în limita a 2% din cheltuielile cu salariile, iar cuantumul individual nu poate depăși șase salarii minime brute. Principalele provocări rămân metodologia de măsurare a performanței între cele 49 de specialități medicale distincte și definirea clară a criteriilor de evaluare, însă în contextul uriașelor probleme structurale cu care se confruntă sistemul de sănătate publică, întrebarea e dacă este realmente posibilă măsurarea performanței. Citește articolul

ACCES PREMIUM

De ce nu mai fac medicii gărzi? Plata acestora este blocată la nivelul anului 2018

Sistemul sanitar românesc se confruntă cu o „dilemă profundă”: medicii refuză să mai facă gărzi suplimentare, iar motivul real este unul surprinzător de simplu și nedrept — modul de remunerare pentru aceste ore suplimentare este blocat la un nivel salarial aplicabil în 2018. În spatele acestei situații absurde stau decizii politice, promisiuni încălcate și o legislație interpretată arbitrar. Iată cum ajunge un medic primar să câștige cu 60% mai puțin pentru o oră de gardă față de o oră de lucru normală și ce soluții găsesc spitalele pentru a convinge totuși personalul medical să asigure continuitatea actului medical. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Condițiile de decontare a cheltuielilor cu ochelarii de vedere pentru bugetari, oficializate azi

Normele pentru decontarea cheltuielilor cu ochelarii de vedere ai angajaților de la stat au fost puse anul trecut în dezbatere și detaliază mecanismul de decontare, definiția dispozitivului de corecție special și stabilește documentele justificative ce trebuie aduse de angajat. Guvernul a adoptat proiectul de norme în ședința de joia trecută, iar normele au apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Nimeni nu va crește salariile bugetarilor: abandonul reformei asumate prin PNRR

Reforma salarizării din sectorul public, asumată prin PNRR, a fost amânată din nou, iar noua lege a salarizării pare mai degrabă o iluzie. Deși termenul inițial era semestrul II din 2023, Guvernul a mutat obiectivul în 2025, dar cu condiția ca deficitul să scadă sub 5% din PIB – o condiție greu de atins înainte de 2028. În acest context, angajații bugetari se confruntă cu stagnare salarială, iar sistemul de sporuri rămâne plin de excepții și derogări. Citește articolul