ACCES PREMIUM

Care sunt motivele pentru care ar putea fi respins CCM-ul la înregistrare și ce recomandă specialistul în situațiile în care inspectorii au cerințe extinse de conformare

Contractul colectiv de muncă poate fi respins la înregistrare din mai multe motive, prevăzute expres de Legea dialogului social. Probleme frecvente apar la semnături și mandatele reprezentanților. Este esențial ca administratorii să aibă puteri adecvate de semnare sau să fie împuterniciți specific. De asemenea, înregistrarea este respinsă dacă nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce aspecte ar trebui să se regăsească neapărat în CCM, dacă părțile ajung la încheierea unuia

Negocierea unui contract colectiv de muncă (CCM) trebuie să depășească paradigma unei simple reluări a prevederilor din Codul muncii, incluzând clauze ce vizează ierarhii și coeficienți de salarizare, periodicitatea și dimensiunea indexărilor salariale, condițiile de utilizare a semnăturii electronice, aspecte de procedură disciplinară, criteriile de evaluare, cât timp petrec angajații în pauză de masă și dacă ea face parte sau nu din timpul de lucru, cum se formarea profesională, dimensiunea și tipul sporurilor, bonusurilor și a altor beneficii extrasalariale, toate acordate pe criterii obiective, clar definite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce trebuie să le arătăm inspectorilor ca să demonstrăm că am îndeplinit obligația de a demara negocierile colective

Inițierea negocierilor colective este obligatorie pentru angajatorii cu cel puțin 10 salariați, conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, însă nu și încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM). Angajatorii trebuie să demonstreze intenția de a negocia, chiar dacă salariații nu își desemnează reprezentanți sau refuză să participe. Cel mai important pentru angajatori este să poată face proba intenției de negociere, dar și a faptului, dacă e cazul, că nu a avut partener de dialog. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt limitele mandatului reprezentanților și care sunt lucrurile pe care ei nu le pot face pentru angajați

Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Viitorul negocierilor colective în România: De la pragul european de 80% la impactul real

România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Ce putem face cu dialogul social?

Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Campania de promovare a negocierii colective în IMM-uri: ce-și propun inspectoratele să facă luna aceasta

Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Inspecția Muncii desfășoară luna aceasta o campanie națională de promovare a negocierii colective în IMM-urile din România, ce are ca scop educarea angajatorilor și angajaților cu privire la beneficiile dialogului social. Pentru că întreprinderile cu până la 50 de angajați însumează peste jumătate din angajații din mediul privat din România, campania își propune să popularizeze principalele aspecte privind negocierea colectivă și utilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Obligația de a iniția negocieri colective există acum și pentru unitățile cu 10-20 de angajați, iar angajatorii pot fi sancționați pentru refuzul de a se așeza la negocieri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Dialog social: Regulile pentru înregistrarea organizațiilor sindicale și patronale au fost oficializate

În contextul dialogului social, organizațiile sindicale și patronale joacă un rol vital în reprezentarea drepturilor și intereselor angajaților și angajatorilor. Legislația nouă în domeniu impune anumite reguli și proceduri pentru înființarea, organizarea și funcționarea acestor entități. Apariția Legii 367/2022 a stabilit cadrul primar pentru înscrierea acestor organizații în registre speciale, iar Ministerul Muncii a pus în dezbatere anul trecut un proiect de ordin cu normele procedurale aferente. Ordinul a apărut săptămâna asta în Monitor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Intrarea în grevă generală a anumitor angajați din ANAF și MF, estimată pentru 25 septembrie

Intrarea în grevă generală a bugetarilor finanțiști din Federația Sindicatelor din Administrația Fiscală „Solidaritatea” (FSAFS) este estimată pentru 25 septembrie 2023, așa cum reiese din declarațiile recente ale președintelui organizației. Inițial, se dorea o intrare coordonată în grevă generală a tuturor organizațiilor finanțiștilor, însă până la urmă doar FSAFS anunță că este decisă să ducă demersul până la capăt. În paralel, protestele spontane deja afectează o parte a contribuabililor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul lucrătorului cultural profesionist de a constitui sau de a adera la o asociaţie profesională - comparație între reglementări

Având ca obiectiv declarat asigurarea unei protecții mai eficiente a lucrătorilor din sectorul cultural, OUG nr. 21/2023 privind statutul lucrătorului cultural profesionist este, în privința dialogului (mai mult sau mai puțin) social, o dublare a dispozițiilor Legii nr. 357/2022 care reglementează dialogul social. Și deși ordonanța se află acum în Parlament, unde va putea (și ar fi ideal) să cunoască unele modificări, nu trebuie să scăpăm din vedere că ea este deja în vigoare. Citește articolul