Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție. Citește articolul
În contextul dialogului social, organizațiile sindicale și patronale joacă un rol vital în reprezentarea drepturilor și intereselor angajaților și angajatorilor. Legislația nouă în domeniu impune anumite reguli și proceduri pentru înființarea, organizarea și funcționarea acestor entități. Apariția Legii 367/2022 a stabilit cadrul primar pentru înscrierea acestor organizații în registre speciale, iar Ministerul Muncii a pus în dezbatere anul trecut un proiect de ordin cu normele procedurale aferente. Ordinul a apărut săptămâna asta în Monitor. Citește articolul
Obligația de a negocia colectiv se aplică tuturor angajatorilor care au cel puțin zece angajați. Pentru că suntem la început de an, merită amintit că și dacă negocierile au eșuat anul trecut, ele trebuie reluate la un moment dat pentru a răspunde cerințelor Legii dialogului social. Citește articolul
Numărul minim de salariați de la care apare obligația de a negocia colectiv s-a înjumătățit, odată cu noua lege a dialogului social. Asta a determinat un număr și mai mare de angajatori să trebuiască să se preocupe de eventualitatea unor discuții cu angajații lor pentru posibila încheiere a unor contracte colective de muncă. Desigur, încheierea unui contract nu e obligatorie, însă negocierea colectivă, da - la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători. Pe cine numărăm însă și pe cine lăsăm deoparte? Răspunsul celor de la Ministerul Muncii, atașat acestui material. Citește articolul
Noua lege a dialogului social a primit joi primul set de modificări, la nici jumătate de an după ce a intrat în vigoare. Acestea sunt cuprinse într-o ordonanță de urgență prin care s-au realizat mai multe corelări, corectarea unor greșeli, precum și completări necesare pentru aplicarea acesteia. Același act normativ publicat joi în Monitor modifică și Codul muncii, acoperindu-se problema de competență în sfera conflictelor individuale și colective de muncă, stabilindu-se și câteva măsuri tranzitorii. Citește articolul
Hotărârea prin care este extins numărul sectoarelor de activitate în care se pot derula negocieri colective a apărut azi în Monitorul Oficial. Conform legii dialogului social, negocierea colectivă e obligatorie la nivel de sector. Citește articolul
Din cauza unei scăpări din noua Lege a dialogului social, care nu a mai preluat prevederile vechii legi în materia competenței în primă instanță a tribunalului pentru soluționarea conflictelor individuale de muncă, cele mai multe cereri patrimoniale trebuie să se îndrepte acum către judecătorii. Deși problema a fost subliniată deja de mai mulți profesioniști ai dreptului muncii, încă din decembrie, până la acest moment nu a apărut niciun proiect de ordonanță care să acopere, în regim de urgență, această scăpare. Mai mulți parlamentari neafiliați au depus însă de curând un proiect de lege în acest sens, dar chiar și așa va dura destul ca acesta să producă efecte. Citește articolul
Încheierea unui contract colectiv de muncă nu este și nu a fost niciodată obligatorie, dar negocierea colectivă pentru eventuala încheiere a unui atare contract este obligatorie, iar îndatorirea revine în toate cazurile unde în unitate sunt cel puțin zece angajați. Din poziția în care sunt, angajatorii trebuie să-și îndeplinească, întâi de toate o obligație de informare și să le spună angajaților că, dacă vor să discute pentru încheierea unui contract colectiv de muncă, nu o pot face în grup de zeci și sute, ci reprezentați de cineva. Interesele angajaților pot fi reprezentate însă în mai multe moduri, iar inducerea ideii că desemnarea unor reprezentanți e singura soluție de a purta un dialog este greșită. Citește articolul
Alegerea neconformă a reprezentanților angajaților pentru negocierea contractului colectiv de muncă poate duce, într-un final, la eșecul înregistrării contractului și producerii efectelor sale. În practică, mai ales folosind mijloacele electronice de vot la distanță, regulile prescrise de lege privind alegerea și dovada mandatului oferit reprezentanților pot fi ușor nesocotite. Citește articolul
Noua lege a dialogului social nu vine să impună angajaților un număr maxim de reprezentanți sau un număr minim, ci stabilește ca regulă acordul părților - angajați și angajator. Doar în lipsa acestui acord intră în vigoare pragurile maximale prevăzute de lege. Citește articolul