Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul
Despre reprezentanții salariaților vorbim nu doar în contextul unor negocieri colective și, deși e opțiunea angajaților dacă își aleg sau nu una sau câteva voci să-i reprezinte, este de fapt și în interesul angajatorului ca reprezentanții să existe, mai ales pentru că nivelul de sindicalizare la noi în țară este unul foarte scăzut. În situații care necesită consultare, precum restructurările sau transferurile de întreprindere, reprezentanții pot asigura o comunicare eficientă și conformă cu cerințele legale, evitându-se astfel dificultățile logistice și costurile asociate comunicării individuale cu un număr mare de angajați. Există însă și alte beneficii pentru angajator, precum îmbunătățirea brandului sau încurajarea inovației. Citește articolul
În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul
Noul Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar a fost adoptat în primăvară. În urma obținerii avizului Consiliului Național Tripartit, CCM-ul va deveni aplicabil tuturor angajaților din sector - adică peste 48.000. Noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care va ajunge la 4.500 lei în 2025 și include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. De ce vorbim, în acest caz, de extinderea efectelor CCM-ului la întregul sector de activitate? Citește articolul
În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate. Citește articolul
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție. Citește articolul
Reprezentanții angajaților nu sunt în niciun caz desemnați de angajatori - legea însăși interzice imixtiunea acestora din urmă în procesul de alegere a reprezentanților. Practica ne arată însă că nici măcar acolo legea e cât se poate de clară angajatorii nu dau atenție normelor. Citește articolul
Printr-un proiect de hotărâre pus azi în dezbatere Ministerul Muncii propunere armonizarea cadrul legislativ al dialogului social și încurajarea negocierile colective la nivel de sector de negociere și la nivel de grup de instituții și autorități publice, concomitent cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel. Același proiect urmează să operaționalizeze fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a partenerilor sociali. Citește articolul
Obligația de a demara negocierile colective și cea de a elabora planuri anuale de formare profesională sunt două aspecte importante în contextul relațiilor de muncă, fiind în strânsă legătură cu numărul de salariați. Tot de numărul de salariați depinde și obligația de a angaja persoane cu handicap, ori cea de a numi un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul