Noul Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar a fost adoptat în primăvară. În urma obținerii avizului Consiliului Național Tripartit, CCM-ul va deveni aplicabil tuturor angajaților din sector - adică peste 48.000. Noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care va ajunge la 4.500 lei în 2025 și include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. De ce vorbim, în acest caz, de extinderea efectelor CCM-ului la întregul sector de activitate? Citește articolul
În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate. Citește articolul
România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul
Directiva europeană privind salariile minime adecvate atrage atenția asupra dialogului social ca motor de promovare a bunăstării sociale. Crizele politice și lipsa legitimității partidelor ce participă în alegeri a contribuit la imaginea statului doar ca a unui furnizor de servicii pe care-l plătim lunar prin taxe și impozite. Participăm activ doar la alegeri, însă în rest, din cauza unei lipse de încredere în aparatul public, nu scriem petiții, nu facem reclamații și nici nu-i tragem la răspundere pe cei nominalizați în poziții cheie. Această imagine populară a statului avantajează partidele care țin de putere cu dinții căci cetățenii nu-i trag la răspundere îndeajuns de mult. Câteva critici pe Facebook, două manifestări, dar fără o implicare reală a multora în modul de funcționare a statului prin mecanisme care ne sunt puse la dispoziție. Citește articolul
Reprezentanții angajaților nu sunt în niciun caz desemnați de angajatori - legea însăși interzice imixtiunea acestora din urmă în procesul de alegere a reprezentanților. Practica ne arată însă că nici măcar acolo legea e cât se poate de clară angajatorii nu dau atenție normelor. Citește articolul
Printr-un proiect de hotărâre pus azi în dezbatere Ministerul Muncii propunere armonizarea cadrul legislativ al dialogului social și încurajarea negocierile colective la nivel de sector de negociere și la nivel de grup de instituții și autorități publice, concomitent cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel. Același proiect urmează să operaționalizeze fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a partenerilor sociali. Citește articolul
Obligația de a demara negocierile colective și cea de a elabora planuri anuale de formare profesională sunt două aspecte importante în contextul relațiilor de muncă, fiind în strânsă legătură cu numărul de salariați. Tot de numărul de salariați depinde și obligația de a angaja persoane cu handicap, ori cea de a numi un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Inspecția Muncii desfășoară luna aceasta o campanie națională de promovare a negocierii colective în IMM-urile din România, ce are ca scop educarea angajatorilor și angajaților cu privire la beneficiile dialogului social. Pentru că întreprinderile cu până la 50 de angajați însumează peste jumătate din angajații din mediul privat din România, campania își propune să popularizeze principalele aspecte privind negocierea colectivă și utilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Obligația de a iniția negocieri colective există acum și pentru unitățile cu 10-20 de angajați, iar angajatorii pot fi sancționați pentru refuzul de a se așeza la negocieri. Citește articolul
Reprezentanții aleși joacă un rol esențial în protejarea și promovarea drepturilor și intereselor colective ale angajaților în cadrul unei unități. Sunt implicați în procese esențiale, cum ar fi elaborarea regulamentului intern, se pot ocupa de sesizarea neregulilor la inspectoratele teritoriale de muncă, „dau viață” dreptului la negociere colectivă, atunci când angajații nu sunt reprezentanți la nivel sindical. Legea stabilește consultarea obligatorie a reprezentanților salariaților în decizii majore, cum ar fi reducerea temporară a activității, concedierile colective, dar și în chestiuni precum planificarea concediilor de odihnă, protejarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă și în gestionarea cazurilor de hărțuire. Citește articolul
Obligația de a negocia colectiv se aplică tuturor angajatorilor care au cel puțin zece angajați. Pentru că suntem la început de an, merită amintit că și dacă negocierile au eșuat anul trecut, ele trebuie reluate la un moment dat pentru a răspunde cerințelor Legii dialogului social. Citește articolul