Printr-un proiect de hotărâre pus azi în dezbatere Ministerul Muncii propunere armonizarea cadrul legislativ al dialogului social și încurajarea negocierile colective la nivel de sector de negociere și la nivel de grup de instituții și autorități publice, concomitent cu definirea clară a părților care participă la negociere pe fiecare nivel. Același proiect urmează să operaționalizeze fondul anual pentru dezvoltarea capacității administrative a partenerilor sociali. Citește articolul
Obligația de a demara negocierile colective și cea de a elabora planuri anuale de formare profesională sunt două aspecte importante în contextul relațiilor de muncă, fiind în strânsă legătură cu numărul de salariați. Tot de numărul de salariați depinde și obligația de a angaja persoane cu handicap, ori cea de a numi un comitet de securitate și sănătate în muncă (SSM). Citește articolul
Inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) și Inspecția Muncii desfășoară luna aceasta o campanie națională de promovare a negocierii colective în IMM-urile din România, ce are ca scop educarea angajatorilor și angajaților cu privire la beneficiile dialogului social. Pentru că întreprinderile cu până la 50 de angajați însumează peste jumătate din angajații din mediul privat din România, campania își propune să popularizeze principalele aspecte privind negocierea colectivă și utilitatea încheierii unui contract colectiv de muncă. Obligația de a iniția negocieri colective există acum și pentru unitățile cu 10-20 de angajați, iar angajatorii pot fi sancționați pentru refuzul de a se așeza la negocieri. Citește articolul
Reprezentanții aleși joacă un rol esențial în protejarea și promovarea drepturilor și intereselor colective ale angajaților în cadrul unei unități. Sunt implicați în procese esențiale, cum ar fi elaborarea regulamentului intern, se pot ocupa de sesizarea neregulilor la inspectoratele teritoriale de muncă, „dau viață” dreptului la negociere colectivă, atunci când angajații nu sunt reprezentanți la nivel sindical. Legea stabilește consultarea obligatorie a reprezentanților salariaților în decizii majore, cum ar fi reducerea temporară a activității, concedierile colective, dar și în chestiuni precum planificarea concediilor de odihnă, protejarea egalității de șanse și tratament la locul de muncă și în gestionarea cazurilor de hărțuire. Citește articolul
Obligația de a negocia colectiv se aplică tuturor angajatorilor care au cel puțin zece angajați. Pentru că suntem la început de an, merită amintit că și dacă negocierile au eșuat anul trecut, ele trebuie reluate la un moment dat pentru a răspunde cerințelor Legii dialogului social. Citește articolul
În contextul în care reglementarea ce stabilește actualmente cele 58 de sectoare de activitate pentru negocierea colectivă și procedura de încadrare într-un sector sau altul mai producea efecte doar până la 24 noiembrie, Ministerul Muncii a venit cu un nou ordin pentru a o înlocui. Citește articolul
Când interesele angajaților dintr-o unitate nu sunt reprezentate la nivel sindical, aceștia au dreptul să-și desemneze un reprezentant sau mai mulți. Uneori, angajații nu manifestă deloc interesul pentru a-și alege o astfel de persoană sau, dacă încearcă să o facă, eșuează ori alegerea nu este derulată conform legii. Chiar dacă angajatorul nu se poate implica în procesul de alegere a reprezentanților, legea îi „cere” totuși implicarea în anumite situații. Citește articolul
Numărul minim de salariați de la care apare obligația de a negocia colectiv s-a înjumătățit, odată cu noua lege a dialogului social. Asta a determinat un număr și mai mare de angajatori să trebuiască să se preocupe de eventualitatea unor discuții cu angajații lor pentru posibila încheiere a unor contracte colective de muncă. Desigur, încheierea unui contract nu e obligatorie, însă negocierea colectivă, da - la nivelul unităţilor care au cel puţin 10 angajaţi/lucrători. Pe cine numărăm însă și pe cine lăsăm deoparte? Răspunsul celor de la Ministerul Muncii, atașat acestui material. Citește articolul
Astăzi avem marcate în calendar atât Ziua sindicalistului, cât și Ziua salariului minim, prilej cu care ne amintim de legătura extrem de strânsă între cele două elemente: organizarea colectivă a salariaților și valoarea minimă a contraprestației pe care fiecare lucrător trebuie să o primească după ce a prestat o activitate, în beneficiul și sub autoritatea unui angajator, contraprestație care, în mod normal, trebuie să reflecte rezultatul negocierii. Cu această ocazie ne amintim, totodată, că România este la coada clasamentului în materie de salariu minim în Uniunea Europeană (UE) și în materie de nivel de taxare a salariului minim. Cum nivelul de sindicalizare este scăzut în România, celor mai mulți angajați români neaplicându-li-se niciun contract colectiv de muncă, România va trebui să stabilească salariul minim în funcție de un reper pe care nici nu-l avem încă stabilit la nivel oficial. Citește articolul
Cu siguranță mai mult decât se tem de eventualele amenzi, angajatorii se tem să demareze discuțiile pentru contractele colective de muncă (CCM) pentru că se tem de dialogul social, e de părere un specialist. La refuzul angajatorilor pentru dialog social mai contribuie însă și o lege care nu e tocmai ușor de deslușit de către nespecialiști. Citește articolul