ACCES PREMIUM

Care sunt motivele pentru care ar putea fi respins CCM-ul la înregistrare și ce recomandă specialistul în situațiile în care inspectorii au cerințe extinse de conformare

Contractul colectiv de muncă poate fi respins la înregistrare din mai multe motive, prevăzute expres de Legea dialogului social. Probleme frecvente apar la semnături și mandatele reprezentanților. Este esențial ca administratorii să aibă puteri adecvate de semnare sau să fie împuterniciți specific. De asemenea, înregistrarea este respinsă dacă nu s-a făcut dovada invitării tuturor părților îndreptățite să participe la negocieri. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce aspecte ar trebui să se regăsească neapărat în CCM, dacă părțile ajung la încheierea unuia

Negocierea unui contract colectiv de muncă (CCM) trebuie să depășească paradigma unei simple reluări a prevederilor din Codul muncii, incluzând clauze ce vizează ierarhii și coeficienți de salarizare, periodicitatea și dimensiunea indexărilor salariale, condițiile de utilizare a semnăturii electronice, aspecte de procedură disciplinară, criteriile de evaluare, cât timp petrec angajații în pauză de masă și dacă ea face parte sau nu din timpul de lucru, cum se formarea profesională, dimensiunea și tipul sporurilor, bonusurilor și a altor beneficii extrasalariale, toate acordate pe criterii obiective, clar definite. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dovada convocării la negocieri trebuie să facă parte din dosarul depus la înregistrarea CCM-ului

Dovada convocării pentru negocierea colectivă este esențială pentru angajatori, deoarece demonstrează respectarea obligațiilor prevăzute de Legea dialogului social. Acest document face parte obligatoriu din conținutul dosarului cu care angajatorul merge la depozitar pentru înregistrarea contractului colectiv de muncă (CCM). Legea stipulează clar conținutul dosarului necesar, iar neîndeplinirea procedurii de înregistrare poate atrage o amendă de 5.000 de lei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce trebuie să le arătăm inspectorilor ca să demonstrăm că am îndeplinit obligația de a demara negocierile colective

Inițierea negocierilor colective este obligatorie pentru angajatorii cu cel puțin 10 salariați, conform Legii nr. 367/2022 privind dialogul social, însă nu și încheierea unui contract colectiv de muncă (CCM). Angajatorii trebuie să demonstreze intenția de a negocia, chiar dacă salariații nu își desemnează reprezentanți sau refuză să participe. Cel mai important pentru angajatori este să poată face proba intenției de negociere, dar și a faptului, dacă e cazul, că nu a avut partener de dialog. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Care sunt limitele mandatului reprezentanților și care sunt lucrurile pe care ei nu le pot face pentru angajați

Reprezentanții angajaților acționează în limitele mandatului oferit de angajații care i-au ales. Spre deosebire de sindicate, reprezentanții nu pot fi alături de angajați în anumite contexte și nu pot iniția acțiuni în instanță pentru angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Alegerea unor reprezentanți ai salariaților este un demers pe care angajatorii ar merita să-l susțină. Iată care sunt motivele

Despre reprezentanții salariaților vorbim nu doar în contextul unor negocieri colective și, deși e opțiunea angajaților dacă își aleg sau nu una sau câteva voci să-i reprezinte, este de fapt și în interesul angajatorului ca reprezentanții să existe, mai ales pentru că nivelul de sindicalizare la noi în țară este unul foarte scăzut. În situații care necesită consultare, precum restructurările sau transferurile de întreprindere, reprezentanții pot asigura o comunicare eficientă și conformă cu cerințele legale, evitându-se astfel dificultățile logistice și costurile asociate comunicării individuale cu un număr mare de angajați. Există însă și alte beneficii pentru angajator, precum îmbunătățirea brandului sau încurajarea inovației. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Reminder ITM-urile își mută atenția pe întreprinderile mici, din 2025. Un aspect ce nu va fi trecut cu vederea: obligația de negociere colectivă

În 2025, inspectoratele teritoriale de muncă (ITM) vor concentra parte dintre acțiunile de monitorizare asupra întreprinderilor mici, cu 10-49 de angajați, ca parte a unui program de evaluare a respectării legislației privind prevenirea riscurilor profesionale, similar cu cele desfășurate pentru microîntreprinderi în 2023. Conform Anuarului Statistic al României, există aproape 60.000 de astfel de întreprinderi la nivel național, în contextul în care totalul IMM-urilor depășește 1.200.000. Coroborând cu faptul că avem o țintă destul de grea în ceea ce privește gradul de acoperire la nivel național a negocierilor colective și amintindu-ne de faptul că întreprinderile mici sunt obligate prin lege să demareze negocieri colective (obligația se naște de la zece lucrători în sus), ne putem aștepta ca în 2025 să vedem mai multe sancțiuni pentru cei care nu s-au achitat de obligație. Luna aceasta, avocatnet.ro organizează două evenimente dedicate negocierilor colective, disponibile pentru abonații premium complet. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Extinderea CCM-ului pentru toți angajații din sectorul bancar, oficializată prin HG: ce înseamnă asta și care sunt principalele prevederi

Noul Contract Colectiv de Muncă (CCM) pentru sectorul bancar a fost adoptat în primăvară. În urma obținerii avizului Consiliului Național Tripartit, CCM-ul va deveni aplicabil tuturor angajaților din sector - adică peste 48.000. Noul contract garantează un salariu minim superior celui stabilit prin HG și care va ajunge la 4.500 lei în 2025 și include beneficii precum prime de pensionare, ajutoare financiare pentru evenimente speciale și plăți compensatorii în cazul concedierilor. De ce vorbim, în acest caz, de extinderea efectelor CCM-ului la întregul sector de activitate? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Achizițiile publice, între responsabilitate socială și austeritate fiscală. De ce paradigma atribuirii doar pe baza criteriului prețului cel mai mic trebuie să dispară

În România, 86% din achizițiile publice sunt atribuite doar pe criteriul prețului cel mai mic. Între timp, la nivel european se discută nevoia schimbării regulilor achizițiilor publice pentru a încuraja crearea de locuri de muncă adecvate. Recent, sindicatele europene au protestat la Bruxelles susținând că proiectele publice ar trebui să favorizeze firmele care respectă niște standarde minime în ceea ce privește forța de muncă și asigură locuri de muncă de calitate.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Date pe înțelesul tuturor

Viitorul negocierilor colective în România: De la pragul european de 80% la impactul real

România trebuie să crească gradul de negociere colectivă în următorii ani. Problema nu este doar la gradul de negociere colectivă, ci la calitatea acestora. Se va negocia mai mult decât salarii? Citește articolul