ACCES PREMIUM

Patru chestiuni pe care ar trebui să le știi despre responsabilul pentru prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă

Responsabilul cu prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă este obligatoriu în cazul tuturor angajatorilor din mediul privat și din mediul public deopotrivă și pentru selectarea căruia angajatorii trebuie să aibă în vedere competențele, imparțialitatea și capacitatea de a menține confidențialitatea, înainte de toate. Iată, în cele ce urmează, câteva aspecte importante de reținut în ceea ce privește desemnarea acestuia: Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce măsură desemnarea unui specialist în resurse umane este întotdeauna alegerea potrivită pentru rolul de responsabil desemnat în combaterea și prevenirea situațiilor de hărțuire

În România, legislația privind prevenirea hărțuirii și promovarea egalității de șanse este reglementată prin mai multe acte normative, iar o hotărâre de Guvern stabilește un mecanism clar pentru gestionarea și prevenirea hărțuirii la locul de muncă. Aceasta definește hărțuirea ca un comportament nedorit care afectează demnitatea persoanelor și impune angajatorilor responsabilitatea de a crea un mediu de lucru sigur, inclusiv prin desemnarea unei persoane sau comisii competente care să se ocupe de plângerile legate de hărțuire. Persoana responsabilă ar trebui să bifeze mai multe competențe și abilități pentru a-și putea exercita rolul cât mai bine, iar desemnarea pentru acest rol tocmai a responsabilului de resurse umane (HR) poate fi o variantă bună în unele companii, dar nu întotdeauna. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Petițiile anonime în cazurile de hărțuire sexuală vor fi luate în seamă. Proiectul de lege a trecut de Parlament

Un nou proiect de lege, adoptat în vară de Guvern, a trecut marți de Parlament, după votul decisiv al Camerei Deputaților. Norma respectivă prevede modificarea OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Principala schimbare pe care o aduce este aceea de a permite primirea și analizarea petițiilor anonime care semnalează cazuri de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau abuz de funcție în scop sexual, ceea ce nu este posibil în contextul legislativ actual. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce criterii trebuie luate în considerare atunci când se desemnează o persoană responsabilă cu investigarea cazurilor de hărțuire la locul de muncă?

Metodologia de prevenire și combatere a hărțuirii pe criteriul de sex și a hărțuirii morale la locul de muncă impune angajatorilor din sectorul public și privat responsabilitatea de a crea un mediu de lucru sigur, în acest scop desemnând o persoană sau o comisie specializată pentru a gestiona sesizările. Persoana desemnată ar trebui să aibă competențe legate de legislația specifică, abilități de investigare și comunicare, și să respecte criterii de integritate și imparțialitate, dar și să aibă capacitatea de a gestiona eventualele conflictele de interese. În cazurile complexe sau atunci când alegerea unui angajat pentru atribuirea acestui rol nu e posibilă, externalizarea către un expert independent e unica opțiune, fiind permisă, totodată, de legislație. Este esențial ca informațiile privind persoanele responsabile să fie accesibile tuturor angajaților la orice oră, inclusiv celor ce lucrează la distanță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Responsabilul cu situațiile de hărțuire nu e același cu cel desemnat pentru egalitate de șanse, iar dintre cei doi doar unul e obligatoriu pentru toți angajatorii

Legislația actuală impune angajatorilor din sectorul public și privat obligația de a preveni și combate hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă, inclusiv prin desemnarea unei persoane responsabile sau a unei comisii pentru gestionarea plângerilor, iar asta fără a exista un număr minim de angajați necesar. În contrast, responsabilul cu egalitatea de șanse nu este obligatoriu pentru angajatori, dar este indicat în cazul celor cu peste 50 de angajați, lăsând la latitudinea companiilor să decidă dacă angajează un expert în acest domeniu sau desemnează pe cineva intern. Este important de reținut că cei doi responsabili sunt diferiți, iar a avea desemnat unul nu înseamnă că „au fost împușcați doi iepuri dintr-o lovitură”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ministerul Justiției a lansat un ghid pentru sesizarea violenței și hărțuirii sexuale, inclusiv un model de plângere penală

Ministerul Justiției a publicat recent un ghid privind sesizarea faptelor de violență și hărțuire sexuală, destinat oferirii unor informații esențiale persoanelor care au fost victime sau martori ai unor astfel de fapte. Documentul vine în sprijinul celor care se confruntă cu comportamente abuzive, oferind îndrumări clare despre cum să reacționeze, cum să formuleze o plângere și ce drepturi legale au în atare situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Opinie Propunerea de modificare a metodologiei privind hărțuirea la locul de muncă e redundantă și arată o preocupare de formă a Ministerului Educației

Printr-un proiect pus în dezbatere săptămâna trecută, se dorește modificarea metodologiei privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex, precum și a hărțuirii morale la locul de muncă. Autorii propunerii de modificare sunt cei de la Ministerul Educației, care, fără să explice de ce metodologia actuală nu li se aplică instituțiilor de învățământ (li se aplică - n.red.), prezintă un text pe alocuri redundant, pe alocuri problematic. O scurtă analiză: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Organizația Internațională a Muncii indică 15 cazuri care pot constitui violență și hărțuire în procesele de învățare și formare și la locul de muncă

Violența, hărțuirea și discriminarea afectează grav dreptul la muncă și demnitatea angajaților, iar Organizația Internațională a Muncii (OIM) a identificat 15 situații în care lucrătorii pot suferi aceste abuzuri în mediul profesional. Deși există reglementări legale care interzic astfel de comportamente, aplicarea efectivă a acestora rămâne problematică, iar cadrul legislativ actual nu asigură o protecție suficientă pentru un mediu de muncă liber de hărțuire, conform Convenției OIM 190/2019. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Nu e hărțuire când angajatorul ia măsuri disciplinare rezonabile, dar ce înseamnă asta, mai exact?

Sancționarea discplinară e o prerogativă a angajatorului, iar aplicarea de măsuri disciplinare rezonabile nu reprezintă o formă de hărțuire împotriva angajatului, potrivit legii. Cum definim însă acest termen? Citește articolul