Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul
Cadrul legal privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă necesită o implementare efectivă, nu doar formală. Se recomandă o abordare comprehensivă, care să țină cont de întregul context legislativ, nu doar una bazată exclusiv pe deja cunoscuta metodologie adoptată prin hotărâre de Guvern. Responsabilul desemnat trebuie să cunoască toate reglementările relevante, iar politica anti-hărțuire trebuie adaptată specificului angajatorului, nu să reprezinte exclusiv un copy-paste legislativ. Regulamentul intern și contractul colectiv de muncă trebuie să conțină prevederi clare despre prevenirea și sancționarea discriminării, inclusiv detalii despre canalele de raportare, aspecte verificate de inspectorii de muncă. Citește articolul
Guvernul va promova anul acesta, în toamnă, un proiect de lege care să introducă obligația companiilor private cu peste 50 de angajați, precum și a instituțiilor și autorităților publice, de a desemna și de a avea în structura organizatorică un responsabil cu egalitatea de șanse / tehnician în egalitate de șanse, ori, după caz să repartizeze în sarcina unui salariat, prin fișa postului, atribuțiile specifice din domeniul egalității de șanse între femei și bărbați. Momentan, legea indică doar posibilitatea de a numi un responsabil, deși obligațiile legale privind respectarea egalității de șanse și nediscriminarea sunt le revin tuturor angajatorilor. Măsura, regăsită în programul legislativ al Guvernului pe 2025, capătă cu atât mai mult sens dacă ne gândim la modificările puse recent în dezbatere la Ministerul Muncii și care vizează prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează. Citește articolul
Începând cu 3 februarie, politicile interne de prevenire a hărțuirii morale și pe criteriul de sex la locul de muncă trebuie să permită și depunerea de sesizări anonime. Totuși, cele asumate rămân preferabile, fiind mai ușor de analizat și de investigat, între altele. De asemenea, un număr mare de plângeri anonime poate indica o lipsă de încredere a angajaților în capacitatea angajatorului de a gestiona eficient cazurile de hărțuire. Citește articolul
Modificările aduse recent Metodologiei privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă consolidează măsurile de protecție, introducând posibilitatea raportării anonime a cazurilor și obligația angajatorilor de a implementa proceduri de verificare și suport pentru victime. Deși reprezintă un pas înainte, aceste schimbări pot genera provocări practice pentru companii. Despre noile prevederi ne-a povestit mai multe Cristina Mihai, avocat Țuca Zbârcea & Asociații, care recomandă actualizarea politicilor interne anti-hărțuire, implementarea unor soluții tehnice pentru raportarea anonimă (platforme online securizate, cutii pentru sesizări, linii telefonice dedicate) și desemnarea unor angajați responsabili cu oferirea de suport și îndrumare. Citește articolul
Cadrul legislativ actual abordează deja riscurile psihosociale și epuizarea la locul de muncă. Stresul și burnout-ul sunt recunoscute ca forme de hărțuire morală în lege, iar angajatorii au obligația legală de a asigura securitatea și sănătatea lucrătorilor „în toate aspectele”. Încă din 2005 stresul ocupațional era identificat drept a doua cea mai frecventă problemă de sănătate în UE, iar din 2013 există un ghid specializat în România pentru evaluarea riscurilor psihosociale. Problemele actuale derivă nu din lipsa reglementărilor, ci din nerespectarea celor existente privind limitarea timpului de muncă și asigurarea perioadelor de repaus, între altele. Citește articolul
Începând din acest an, angajatorii cu obligația de a angaja persoane cu dizabilități trebuie să colaboreze cu cel puțin trei ONG-uri pentru a facilita recrutarea acestora și să raporteze anual situația angajărilor. În plus, noi reglementări impun măsuri suplimentare în demersurile de prevenire a hărțuirii la locul de muncă, inclusiv facilitarea posibilității de a depune plângeri anonime. De asemenea, luna trecută s-au oficializat normele pentru decontarea ochelarilor de vedere pentru angajații din sectorul public și a fost stabilit un mecanism de actualizare a salariului minim brut pe țară, bazat pe inflație și productivitatea muncii. Citește articolul
Anul curent se anunță unul deosebit de important în ceea ce privește adresarea fenomenului hărțuirii la locul de muncă: până la acest moment avem în față nu doar un set de modificări legislative recent oficializate și care le dau deja de lucru tuturor angajatorilor, ci și un proiect care va fi oficializat cu certitudine tot anul acesta. Cum le abordăm? Citește articolul
Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul