Presată de statistici nefavorabile și de analize potrivnice, România pregătește adoptarea unor măsuri care să o alinieze politicilor europene referitoare la egalitatea de tratament a femeilor, atât acasă, cât și la serviciu. În ciuda eforturilor de până acum, cadrul juridic existent, politicile publice și angajamentul politic al decidenților autohtoni nu au reușit să modifice semnificativ nivelul vieții româncelor. Un nou program menit să schimbe această paradigmă așteaptă reluarea procesului de avizare interministerială, după ce inițiatorul său, Ministerul Familiei, a fost ”absorbit” de cel al Muncii: Planului național privind împuternicirea economică și politică a femeilor pentru 2025-2029. Citește articolul
Politica de prevenire a hărțuirii la locul de muncă implică responsabilități extinse pentru angajatori, care nu se limitează la spațiul fizic de lucru sau la programul standard de opt ore de muncă. Obligațiile se aplică și în contexte conexe precum pauzele angajaților, formare profesională, teambuilding-uri, sau chiar în mediul online. Angajatorii trebuie să prevină, să cerceteze și să sancționeze faptele de hărțuire indiferent unde se produc, responsabilitatea sa fiind continuă și perpetuă, nu doar o formalitate de bifat. Citește articolul
Cadrul legal privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă necesită o implementare efectivă, nu doar formală. Se recomandă o abordare comprehensivă, care să țină cont de întregul context legislativ, nu doar una bazată exclusiv pe deja cunoscuta metodologie adoptată prin hotărâre de Guvern. Responsabilul desemnat trebuie să cunoască toate reglementările relevante, iar politica anti-hărțuire trebuie adaptată specificului angajatorului, nu să reprezinte exclusiv un copy-paste legislativ. Regulamentul intern și contractul colectiv de muncă trebuie să conțină prevederi clare despre prevenirea și sancționarea discriminării, inclusiv detalii despre canalele de raportare, aspecte verificate de inspectorii de muncă. Citește articolul
Metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii la locul de muncă impune obligatorilor și obligații recurente, cea mai importantă dintre acestea fiind obligația de a oferi instruire anuală angajaților. Normele impun însă și obligații de raportare, însă nu le generalizează. Citește articolul
Modificările aduse recent Metodologiei privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă consolidează măsurile de protecție, introducând posibilitatea raportării anonime a cazurilor și obligația angajatorilor de a implementa proceduri de verificare și suport pentru victime. Deși reprezintă un pas înainte, aceste schimbări pot genera provocări practice pentru companii. Despre noile prevederi ne-a povestit mai multe Cristina Mihai, avocat Țuca Zbârcea & Asociații, care recomandă actualizarea politicilor interne anti-hărțuire, implementarea unor soluții tehnice pentru raportarea anonimă (platforme online securizate, cutii pentru sesizări, linii telefonice dedicate) și desemnarea unor angajați responsabili cu oferirea de suport și îndrumare. Citește articolul
Cadrul legislativ privind combaterea discriminării și hărțuirii la locul de muncă este complex și stufos, cu nu mai puțin de cinci acte normative care se suprapun parțial. Dincolo de dificultatea inerentă gestionării unor astfel de evenimente, angajatorii sunt obligați să navigheze într-un context legislativ incoerent, actele normative aplicabile nereușind nici măcar să ofere definiții unitare ale conceptelor de hărțuire și discriminare. Ca urmare conformarea cu legea s-a transformat într-un deziderat greu de atins, dar nu imposibil, câtă vreme sunt urmărite și implementate, eficient și la timp, toate modificările legislative relevante. Citește articolul
Deși obligația companiilor de a implementa politici împotriva hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă vine, în teorie, cu instrucțiuni aparent detaliate și clare, în realitate, ea ridică probleme practice de implementare. Citește articolul
Am intrat în noul an cu câteva obligații „moștenite” din 2023 sau mai devreme și ale căror consecințe le vom vedea abia pe parcursul anului. De pildă, care vor fi consecințele nemajorării salariilor minime mai vechi de 24 de luni? Sau cât de atenți vor fi inspectorii în verificarea ghidurilor și procedurilor anti-hărțuire? Pe de altă parte, 2024 ar trebui să fie anul în care să aflăm cum va arăta mecanismul de stabilire a salariului minim în România. Citește articolul
Pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și sănătos și pentru respectărea demnității lucrătorilor, angajatorul are obligația de a implementa reguli privind nediscriminarea și protejarea demnității. Acesta trebuie să intervină prompt în cazul încălcării acestor reguli și să urmeze anumite proceduri în cazurile de hărțuire, discriminare sau de încălcare a demnității. Există două etape distincte în procesul de investigare și sancționare a cazurilor de abuz, iar persoanele afectate au posibilitatea de a se adresa și altor instituții, atunci când consideră că drepturile lor nu au fost respectate. Citește articolul
Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri). Citește articolul