ACCES PREMIUM

Victimele nu vor mai trebui să dovedească existența unor fapte repetate de hărțuire pentru a se putea lua măsuri

Codul muncii va suferi modificări anul acesta pentru a ratifica Convenția privind eliminarea violenței și hărțuirii în muncă, clarificând faptul că nu este necesară repetarea faptelor pentru a putea vorbi de hărțuire. Proiectul de lege, aflat în dezbatere, vizează recunoașterea hărțuirii morale chiar și în cazul unor acte izolate, contrar practicilor conturate până acum, în care s-a pretins un caracter sistematic sau o întindere minimă a faptelor. Această schimbare este considerată un câștig important pentru victimele hărțuirii, care se confruntau cu dificultăți în a dovedi prejudiciul suferit din cauza interpretărilor restrictive făcute de unele instanțe. Rămâne de văzut dacă forma actuală a proiectului va fi menținută de Parlament. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Abordarea cazurilor de hărțuire la locul de muncă - de la teorie la practică

Deși obligația companiilor de a implementa politici împotriva hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă vine, în teorie, cu instrucțiuni aparent detaliate și clare, în realitate, ea ridică probleme practice de implementare. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Oficial: În cazurile de hărțuire sexuală, petițiile anonime vor fi luate în seamă

O lege oficializată joi prevede modificarea OG 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Principala schimbare pe care o aduce este aceea de a permite primirea și analizarea petițiilor anonime care semnalează cazuri de hărțuire sexuală, agresiune sexuală sau abuz de funcție în scop sexual, ceea ce nu era posibil până acum. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ziua internațională a muncii decente: Stresul și epuizarea fizică înseamnă tot hărțuire morală la locul de muncă

Pe 7 octombrie e Ziua internațională a muncii decente, ocazie cu care trebuie să ne reamintim că sintagma „muncă decentă” nu se referă exclusiv la un salariu care trebuie să reflecte valoarea muncii prestate, ci și la un mediu de muncă lipsit de orice pericol, inclusiv din sfera celor care produc, în liniște, efecte negative pe termen lung - cum ar fi stresul și epuizarea fizică. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ministerul Justiției a lansat un ghid pentru sesizarea violenței și hărțuirii sexuale, inclusiv un model de plângere penală

Ministerul Justiției a publicat recent un ghid privind sesizarea faptelor de violență și hărțuire sexuală, destinat oferirii unor informații esențiale persoanelor care au fost victime sau martori ai unor astfel de fapte. Documentul vine în sprijinul celor care se confruntă cu comportamente abuzive, oferind îndrumări clare despre cum să reacționeze, cum să formuleze o plângere și ce drepturi legale au în atare situații. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Solicitarea unor rapoarte zilnice de activitate și schimbarea bruscă a politicilor companiei nu reprezintă, prin ele însele, forme de hărțuire a unui angajat

Considerarea unor acte sau fapte ca forme de hărțuire e supusă adesea subiectivismului: un angajat, de exemplu, se consideră hărțuit de superiorul ierarhic când i se cer anumite lucruri care, în istoricul raportului de muncă, nu mai fuseseră cerute - raportări cu privire la activitatea zilnică, prezența obligatorie la anumite ședințe, respectarea unor fluxuri de comunicare ș.a.m.d.. De anul acesta însă, reglementările în zona de hărțuire „s-au cristalizat” într-o metodologie care surprinde, chiar dacă cu titlu de exemplu, câteva comportamente care nu pot fi considerate hărțuire la locul de muncă și care izvorăsc din dreptul angajatorului de a-și organiza activitatea și business-ul așa cum consideră necesar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă, din perspectiva SSM. Ce trebuie să știe angajatorii

Implementarea prevederilor legale privind prevenirea și combaterea hărțuirii morale și a hărțuirii pe criteriul de sex la locul de muncă reprezintă o etapă crucială pentru angajatori în asigurarea unui mediu de lucru sigur și respectuos. Până la data de 17 aprilie 2024, conform Hotărârii Guvernului 970/2023, instituțiile și autoritățile publice, precum și companiile private, au obligația de a implementa un ghid intern în acest sens. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Soluționarea plângerilor de hărțuire: Cum trebuie să procedeze angajatorii și cum se intersectează ancheta cu cercetarea disciplinară

Pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și sănătos și pentru respectărea demnității lucrătorilor, angajatorul are obligația de a implementa reguli privind nediscriminarea și protejarea demnității. Acesta trebuie să intervină prompt în cazul încălcării acestor reguli și să urmeze anumite proceduri în cazurile de hărțuire, discriminare sau de încălcare a demnității. Există două etape distincte în procesul de investigare și sancționare a cazurilor de abuz, iar persoanele afectate au posibilitatea de a se adresa și altor instituții, atunci când consideră că drepturile lor nu au fost respectate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cui se adresează un angajat detașat care e victima unei hărțuiri la locul de muncă

Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri). Citește articolul

ACCES PREMIUM

Legislația nu impune, neapărat, existența unor fapte repetate de hărțuire sau discriminare, pentru a se putea lua măsuri

Legislația în materie nu indică faptul că hărțuirea, hărțuirea morală la locul de muncă sau discriminarea există numai în cazul în care sunt acte sau fapte repetate ori cu caracter sistematic, iar fiecare situație trebuie interpretată în funcție de modul concret în care s-a petrecut și prin raportare la consecințe. Citește articolul