Planul pentru egalitatea de gen în România reia circuitul prealabil adoptării sale, deși trecuse de faza dezbaterii publice

• Reducerea discriminării de gen poate aduce României 24 miliarde euro anual până în 2030.
• Planul național 2025-2029 urmărește împuternicirea femeilor în economie și politică.
• Integrarea perspectivei de gen în politicile pieței muncii este esențială pentru oferirea de șanse egale.

avocatnet.ro a solicitat Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) informații cu privire la Planul național pentru împuternicirea economică și politică a femeilor pentru perioada 2025-2029, document care a ieșit din faza de consultare publică în data de 13.01.2025, dar care a dispărut între timp din lumina reflectoarelor, nefiind încă adoptat.

ANES a răspuns redacției, subliniind importanța documentului pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), el fiind parte a obligațiilor asumate de Guvern în contextul alinierii la prevederile Recomandării Consiliului OCDE privind egalitatea de gen în viața publică, precum și a
Recomandării Consiliului OCDE privind egalitatea de gen în educație, ocupare a forței de muncă și antreprenoriat.

De asemenea, instituția a precizat faptul că ”începând cu anul 2025, în contextul noului Guvern, Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbaţi (ANES), instituție guvernamentală, a trecut în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului, prin Cancelaria Prim-Ministrului, motiv pentru care este necesară reluarea procedurii de avizare interministerială”. 

În momentul de față, principalul document de politici publice din România care asigură implementarea cadrului legal referitor la egalitatea de șanse a femeilor este Strategia naţională privind promovarea egalităţii de șanse și de tratament între femei și bărbaţi şi prevenirea şi combaterea violenţei domestice pentru perioada 2022-2027.

Dacă acest proiect de hotărâre de Guvern care propune aprobarea Planului național pentru împuternicirea economică și politică a femeilor pentru perioada 2025-2029 va fi asumat în cele din urmă de către Execuriv, va presupune adoptarea de măsuri legislative și administrative menite să promoveze egalitatea de gen în diverse domenii, cum ar fi piața muncii, educația, antreprenoriatul și reprezentarea în procesul de decizie. Documentul conține obiective, indicatori, calendar de implementare și specifică entitățile responsabile pentru realizarea acestor măsuri.

Două dintre zonele de concentrare ale proiectului se referă la includerea perspectivei de gen în politicile privind piaţa muncii și la reducerea violenței bazate pe gen la locul de muncă și în spațiul public

Conform programului propus, integrarea perspectivei de gen în politicile pieței muncii din România, inclusiv cele finanțate prin fonduri ale Uniunii Europene, reprezintă o necesitate, după cum arată analizele Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Fondului Monetar Internațional (FMI) și Comisiei Europene (CE).

Aceste analize arată importanța alinierii politicilor active de pe piața muncii la obiectivele macroeconomice ale României, având ca aspect central asigurarea de șanse egale pentru femei și bărbați. Conform documentului, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), are un rol important în furnizarea de informații și îndrumări privind politicile active ale pieței muncii și trebuie să fie pregătită să înțeleagă principiile integrării perspectivei de gen pentru a oferi șanse egale.

În acest context, Ministerul Economiei și Agențiile de Dezvoltare Regională trebuie să se asigure că inițiativele antreprenoriale, inclusiv cele finanțate din fonduri structurale ale UE, integrează nevoile femeilor antreprenoare din mediul rural și urban.

Documentul arată că o abordare care ține cont de gen conduce la o reprezentare mai mare a femeilor în roluri de conducere și la o contribuție egală la finanțele gospodăriei, având în vedere plata echitabilă pentru muncă.

Astfel, ministerul inițiator susținea că măsuri precum combaterea diferențelor de remunerare și asigurarea transparenței salariale pot schimba atitudinile societății față de rolurile economice ale femeilor, pot crește gradul de conștientizare privind decalajul salarial de gen și pot reduce segregarea ocupațională.

România va primi 31,5 miliarde euro din Politica de Coeziune în perioada 2021-2027 pentru a promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și tranziția verde și digitală, iar autoritățile care gestionează aceste fonduri ar trebui să utilizeze instrumentele de bugetare de gen elaborate de Institutul European pentru Egalitatea de Gen (EIGE) pentru a asigura încorporarea efectivă a principiului egalității de șanse.

A doua direcție a Planului la care ne vom referi vizează reducerea violenței bazate pe gen în lumea muncii și în spațiul public este un alt obiectiv esențial. Violența de gen la locul de muncă și în spațiile publice are efecte negative asupra femeilor, familiilor, comunității, afacerilor și societății în ansamblu, atât din punct de vedere social, cât și economic.

Educația timpurie joacă un rol determinant în combaterea stereotipurilor de gen, care perpetuează comportamentele violente, având în vedere că ONU consideră violența bazată pe gen ca fiind cea mai răspândită încălcare a drepturilor omului la nivel global.

Dat fiind faptul că hărțuirea sexuală, violența verbală și psihologică sunt forme comune în sfera profesională, Planul subliniază importanța ca la locul de muncă să fie înregistrate corespunzător astfel de evenimente, iar toate locurile de muncă (publice și private) să implementeze măsuri specifice și protocoale pentru a gestiona cazurile existente.

Ratificarea și punerea în aplicare a Convenției 190 a OIM reprezintă o oportunitate majoră pentru adoptarea unui cadru juridic cuprinzător pentru a aborda violența împotriva femeilor la locul de muncă. Acest cadru juridic, cu monitorizare eficientă și sancțiuni precise, care, de exemplu, ar putea include interzicerea participării la programele de achiziții publice sau alte restricții, trebuie susținut de pregătirea adecvată a personalului responsabil cu implementarea și verificarea legilor, cum ar fi profesioniștii în resurse umane și inspectorii de muncă.

Fondurile europene și internaționale, alături de cursurile de formare, pot fi utilizate pentru activități de formare și pentru elaborarea de instrumente specifice pentru implementarea politicilor anti-hărțuire și anti-violență în lumea muncii.

Pentru atingerea obiectivelor enunțate, după cum se arată în proiectrul de hotarâre de Guvern, se vor adopta măsuri legislative și se vor dezvolta servicii și politici instituționale în sectorul public și privat, orientate spre egalitatea de gen, pentru a facilita angajabilitatea și avansarea profesională a femeilor. 

Se va acorda o atenție sporită recunoașterii, reducerii și redistribuirii muncii de îngrijire neplătite, combaterii muncii informale și creșterii prezenței femeilor pe piața muncii, prin crearea de noi locuri de muncă în sectorul serviciilor de îngrijire. Se vor consolida mecanismele pentru o participare echilibrată a femeilor și bărbaților în procesele de decizie economică și politică, asigurând astfel o reprezentare și susținere mai eficientă a intereselor femeilor la nivel politic. În plus, se vor crea locuri de muncă specializate în combaterea violenței de gen.

Conform Indicelui Global al decalajelor de gen, România se situează pe locul 88, la mare distanță de valoarea medie a indicelui în Europa (76,3% față de 69,7% în România). Deși la Sănătate și Educație are scoruri foarte bune, participarea politică este una dintre cele mai scăzute din Europa, iar domeniul participarea și oportunitățile economice atinge doar o valoare de 0,693. Din punct de vedere economic, acest lucru înseamnă că țara irosește resurse și nu valorizează investiția în educația femeilor, care sunt prezente și în domenii dominate în mod tipic de bărbați, în proporții mai mari decât în alte țări europene și chiar îi depășesc pe bărbați, în unele cazuri. În plus, în 2023, România ocupă ultimul loc din UE în ceea ce privește indicele egalității de gen, cu 56,1 puncte din 100. Acesta este cu 14,1 puncte mai mic decât scorul mediu al UE. Scorul României a crescut doar cu 5,3 puncte din anul 2010.

Atenție! Pentru a se aplica, Planul trebuie aduptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial.