ACCES PREMIUM
Pentru asigurarea unui mediu de muncă sigur și sănătos și pentru respectărea demnității lucrătorilor, angajatorul are obligația de a implementa reguli privind nediscriminarea și protejarea demnității. Acesta trebuie să intervină prompt în cazul încălcării acestor reguli și să urmeze anumite proceduri în cazurile de hărțuire, discriminare sau de încălcare a demnității. Există două etape distincte în procesul de investigare și sancționare a cazurilor de abuz, iar persoanele afectate au posibilitatea de a se adresa și altor instituții, atunci când consideră că drepturile lor nu au fost respectate.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Detașarea presupune ca un salariat să lucreze temporar pentru un alt angajator, iar Codul muncii stabilește garanții pentru respectarea drepturilor acestuia. Angajatorul la care este detașat trebuie să asigure un mediu de muncă conform legii și să intervină în cazul încălcării drepturilor. Salariatul trebuie să cunoască și să respecte regulamentul intern al angajatorului temporar și să se adreseze acestuia în caz de încălcare a drepturilor. Iar angajatorul care a dispus detașarea trebuie să păstreze legătura cu salariatul și are responsabilitatea de a interveni în cazul încălcării drepturilor acestuia (dacă angajatorul temporar nu ia măsuri).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dan Năstase
în
Editorial
Consilier juridic specializat în relații de muncă,
23 Octombrie 2023 |
0
|
2854
| Timp de citire: 4 min.
Vestea că profesioniștii din domeniul relațiilor de muncă vor avea încă un „teanc” de hârtii de întocmit și/sau de actualizat ulterior este una care, la prima vedere, nu poate fi deloc fericită, ci dimpotrivă, însă astfel de momente evidențiază modul superficial în care alegem să privim actele normative și faptul că ne-am îndepărtat deja de scopul lor. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghidul privind hărțuirea pe criteriul de sex și hărțuirea morală la locul de muncă a fost adoptat joia trecută de Guvern, după ce acesta fusese pus în dezbatere anul trecut, iar marți a fost în sfârșit oficializat. Noua metodologie trebuie folosită de către instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, civile și militare, dar și de către companiile private pentru a-și elabora propriile ghiduri și politici antihărțuire, în funcție de domeniul de activitate și prevederile legale în vigoare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru prevenirea hărțuirii la locul de muncă, angajatorii trebuie mai întâi să se asigure că angajații lor sunt suficient informați: știu ce înseamnă discriminare, ce înseamnă hărțuire, ce comportamente sunt prohibite, ce comportamente ar trebui evitate, ce sancțiuni riscă, cui să se adreseze dacă au ceva de sesizat ș.a.m.d.. Plecăm de la conținutul regulamentului intern și vedem ce prevederi sunt obligatorii, între altele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Reglementarea privind hărțuirea la locul de muncă are nevoie de uniformizare, de detalieri și clarificări care să ofere victimelor suportul necesar și suficient, dar și autorităților responsabile prevederi clare cu privire la cum și când să acționeze. Într-un raport dedicat, Avocatul Poporului face câteva propuneri legislative și administrative în domeniul hărțuirii și violenței la locul de muncă, constatând că legislația existentă la nivel național, așa cum arată în momentul de față, mai mult încurcă decât să ajute.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru a putea demonstra că este victima unei hărțuiri morale la locul de muncă, unui salariat i se recomandă să păstreze orice dovadă scrisă a unui astfel de comportament. În plus, chiar și lipsa de răspuns a unui angajator la o plângere ce vizează hărțuirea la locul de muncă reprezintă o probă la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) sau chiar o instanță de judecată ce poate duce la aplicarea de sancțiuni angajatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lipsa unei proceduri împotriva hărțuirii morale sau a discriminării la locul de muncă nu le poate aduce angajatorilor doar o amendă, care în unele cazuri poate ajunge și la 200.000 de lei, sau daune-interese în cazul în unei decizii judecătorești, însă poate duce chiar și la o reputație proastă ca angajator.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deşi nu are încă un an de când a fost reglementată în România, hărţuirea morală la locul de muncă reprezintă un aspect pe care orice angajator trebuie să-l cunoască şi să facă tot posibilul pentru a-l combate, mai ales că el poate fi dat în judecată de salariați și poate ajunge să le plăteasă daune morale sau consiliere psihologică.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca în ture, programul strict sau lipsa implicării în luarea deciziilor reprezintă factori de stres cu care salariaţii se pot confrunta în fiecare zi la locul de muncă. Dacă angajatorul a identificat sursele de stres ce apar în fiecare zi în munca salariaţilor săi şi nu le poate elimina din cauza specificului activităţii, ar trebui să găsească soluţii fie pentru a ajuta la deconectarea salariaţilor supuşi unui stres continuu, fie să încerce recompensarea, prin sporuri sau concedii prelungite, a celor care sunt supuşi unui stres accentuat, este recomandarea făcută de un specialist în relaţii de muncă la o conferinţă recentă
avocatnet.ro.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Lucia Tozaru 
